Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, este în grafic, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria, care din februarie este condus de un fost country manager al operațiunilor din România ale grupului ungar de petrol și gaze MOL, născut și crescut la Timișoara și care și-a început cariera profesională ca director de comunicare în cadrul Guvernului de la Budapesta în primul mandat de premier al lui Viktor Orban.
"Unul dintre cele mai importante obiective a fost atins la finalul lunii februarie, două compresoare, fiecare cu putere de 4,5 MW, care anterior funcționau la stație de comprimare de la Hajdúszoboszló, au fost instalate la noua stație de comprimare de la Csanádpalota", se arată într-un anunț al FGSZ.
Potrivit sursei citate, cele două unități de comprimare, cântărind câte 45 de tone fiecare, au fost transportate cu camioanele și instalate printr-o metodă specială.
Lucrări BRUA pe teritoriul Ungariei, februarie 2019. Sursă: FGSZ
"Construcția noii stații de comprimare va fi finalizată la în octombrie 2019, ceea ce va permite tranzitul unei cantități de 1,75 miliarde metri cubi de gaze pe an din România în Ungaria de la sfârșitul anului. Conducta este deja capabilă să transporte aceeași cantitate din Ungaria în România și este în prezent utilizată la 100% din capacitate pe această direcție", afirmă FGSZ.
Din Ungaria, România importă tot gaze rusești, extrase de gigantul rus de stat Gazprom. Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ungaria spune că, urmare a dezvoltării, capacitățile vor permite majorarea fluxului de gaze în sens invers, dinspre România în Ungaria.
"Dezvoltarea unei capacități de import semnificativ majorate în partea de sud-est a Ungariei permite importuri de gaze și din alte surse, pe lângă cele din România. Dezvoltarea conductei România-Ungaria, cu noua stație de comprimare, ca parte integrantă a proiectului BRUA, este foarte importantă, întrucât majorează în mod remarcabil securitatea regională a aprovizionării, dezvoltă piețele regionale de energie, precum și relațiile energetice bilaterale", se mai spune în comunicatul FGSZ.
Lucrări BRUA pe teritoriul Ungariei, februarie 2019. Sursă: FGSZ
Construcția secțiunii românești a BRUA faza 1 este de asemenea în grafic, lucrările derulate de Transgaz urmând să fie finalizate până la sfârșitul anului.
În decembrie 2018, Transgaz a lansat licitația de selectare a companiilor care vor executa lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a sistemului național intern de transport cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care sunt livrate gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia, inclusiv de către gigantul rus de stat Gazprom. Recent, Agenția Națională de Protecție a Mediului a decis că proiectul nu necesită efectuarea evaluării impactului asupra mediului și are un impact nesemnificativ asupra corpurilor de apă.
Faza 1 a proiectului a fost finalizată la sfârșitul anului trecut.
Lucrări BRUA pe teritoriul României, februarie 2019. Sursă: Ministerul Economiei
Pe de altă parte, Transgaz și FGSZ au decis în februarie au decis să prelungească cu 3 luni, până pe 30 mai, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, cât va asigura prima fază a proiectului. Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie.
După cum a scris Profit.ro, bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, după prima rundă de rezervare, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare s-a situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic.
Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este reprezentantă de perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom și pentru care decizia finală de investiție a fost amânată pe termen nedefinit, din cauza prevederilor Legii Ambasadorul Ungariei la București a declarat recent că Ungaria este gata să cumpere gaze din sectorul românesc al Mării Negre, la prețul piețeioffshore și OUG 114/2018, considerate dezavantajoase de către companiile petroliere. , în condițiile în care și-a propus diversificarea surselor de aprovizionare, țara vecină fiind dependentă de importurile de la Gazprom.
În februarie, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, s-a întâlnit cu secretarul american pentru energie Rick Perry, ocazie cu care Szijjarto i-a cerut oficialului american să intervină pe lângă ExxonMobil pentru ca grupul petrolier american să demareze, împreună cu partenerul austriac OMV, producția de gaze offshore în România. Potrivit lui Szijjarto, dacă Ungaria va putea cumpăra gaze naturale din Marea Neagră, aceasta ar fi o oportunitate semnificativă pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale. Oficialul ungar a subliniat că Budapesta a luat toate măsurile necesare pentru a-și reduce dependența de gazele naturale din Rusia, însă următorii pași depind de aliații din NATO ai Ungariei, precum și de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Lucrări BRUA pe teritoriul României, februarie 2019. Sursă: Ministerul Economiei
