În ianuarie 2026 a fost stabilit un câștigător. Desemnarea acestuia a fost contestată în februarie de un ofertant concurent, care după aceea, în urma măsurilor de remediere întreprinse de Hidroelectrica, a fost declarat învingător în locul primului, luna trecută.
Acum, primul câștigător a contestat victoria celui de-al doilea.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută.
Hidroelectrica vrea o instalație de stocare de energie cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, pe care să o califice drept furnizor de servicii de echilibrare (FSE) pentru sistemul energetic național (SEN), vizând ″reducerea/compensarea parțială a dezechilibrelor create în SEN de centralele electrice pe surse regenerabile, prin mutarea producției hidro in anumite intervale orare″.
Contractul de lucrări este în valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei finanțare nerambursabilă UE prin Fondul de Modernizare.
Acesta include proiectarea, fabricarea, montarea, testarea și punerea în funcțiune a unității de stocare, inclusiv testele pentru racordarea la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală-sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve, realizarea interfeței cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, integrarea instalației de stocare și a Joint Control Active Power CHE Porțile de Fier II în instalațiile de comandă și control existente, precum și realizarea lucrărilor de construcții-montaj.
″Obiectul lucrării este implementarea unor soluții tehnice de ultimă generație în domeniul stocării energiei electrice în baterii de acumulatoare asociate cu producția energiei electrice în turbinele hidraulice și, totodată, a integrării instalației de stocare a energiei electrice în instalațiile existente la CHE Porțile de Fier II″, se menționează în documentația de atribuire.
Hidroelectrica a primit 9 oferte la licitație. Ofertanții au fost:
1. Baran Israel Ltd., parte a Baran Group, cea mai mare companie de inginerie din Israel, înființată în 1979 și listată la Bursa din Tel Aviv în 1992, care a fost interesată și de proiectul Tarnița și concurează și pentru retehnologizarea hidrocentralei Brădișor de pe Lotru.
Isralienii au drept terți susținători și subcontractanți subsidiara din România a companiei ucraineană de inginerie și construcții în inginerie Rodina Energy Group, controlată de Evgheni Variagin, și societatea Engineering Procurement Services LLP din Kazahstan.
2. Electrogrup SA din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, cu terț susținător și subcontractant Întreprinderea de Studii și Cercetări Energetice, deținută de Radu Ene și Constanța Dragu.
3. Waldevar Energy a lui Leon Arhire, cu terț susținător Bit Invest a lui Vasile și Andrei Drăgușin.
4. Synergy Construct al antreprenorilor Savaș Günata și Huseyin Karali, cu terți susținători Kseo Enerji și Inemko Insaat Elektrik Telekominikasyon din Turcia și subcontractanți Tripol Sistem Construct (Adrian Guzu, Silviu Mihalcea), Rogotehnic (Gheorghe Rotariu), Zoork (Flavian Zacretchi, Constantin Harhata) și Professional Land Survey (Cornel Panaete).
5. Consorțiul format din Polytrade Global, deținută de Gabriel, Ancuța și Elena Merlușcă, și filiala din România a companiei sârbești Elnos, firma-mamă din Serbia fiind terț susținător.
6. Consorțiul Ethgroup - Energotech, ambele controlate de Mihai Cojocaru.
7. Consorțiul Simtel Team (Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc, Radu Vilău) - Electroechipament Industrial (Siminica Barbu, Alexandru Voia, Barbu Suteanu, Sorin Sandu, Viorel Hurmuz, Elian Epstain).
8. Consorțiul Visual Fan (Florentin Peticilă) – Electroconstrucția Elecon (Ioan Roșca).
9. Consorțiul Electro-Alfa International (Gheorghe Ciubotaru) - General ME.EL Electric (grupul Veolia) - Electra M&E Romania (Electech Holding BV, Olanda).
Durata contractului scos la concurs, a cărui atribuire era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, este de circa 2 ani. Termenul de depunere a ofertelor, precum și cel de evaluare a acestora, au fost însă prelungite de mai multe ori.
Într-o primă fază, în ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat drept câștigătoare oferta celor de la Electrogrup. Candidatul Synergy Construct, a cărui ofertă fusese respinsă ca neconformă, a făcut contestație în februarie.
Contestația Synergy Construct a fost considerată întemeiată de Hidroelectrica, autoritatea contractantă admițând că a greșit și luând măsuri de remediere, fără să mai aștepte pronunțarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC):
Sursă: SEAP
Analiza ofertelor a continuat, iar luna trecută, după reevaluare, a fost stabilit un nou câștigător al licitației, acesta fiind chiar Synergy Construct.
Acum, această a doua decizie a Hidroelectrica a fost contestată chiar de primul învingător, Electrogrup:
Sursă: SEAP
Contestația nu a fost încă soluționată.
Premierul demis și interimar Ilie Bolojan a declarat că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al companiei de stat Hidroelectrica decât cu condiția ca în contractele de mandat ale șefilor executivi ai celui mai mare producător de energie electrică al României să fie trecută obligația ca societatea să investească în stocare.
Bugetele societăților de stat sunt aprobate prin hotărâri, acte care pot fi emise de un guvern interimar.
″Pentru că nu puteam să le modific contractele de mandat (ale directorilor de companii de stat în general – n.r.), am condiționat avizarea bugetelor lor în Guvernul României, începând din acest an, de îndeplinirea unor condiții, de impunerea unor criterii de performanță clare.
Am să vă dau un exemplu. Am o companie cum este Hidroelectrica, care are nevoie astăzi de anumite aprobări pentru creșteri de salarii în anumite zone, pe zona de servisare, în mod corect. Le-am spus deschis (directorilor – n.r.): la ce contracte de management aveți, v-ați luat salarii foarte bune, ați luat și prime de performanță, dar fără să faceți investiții. Nu mai merge așa.
Condiționările sunt clare. Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (bugetul Hidroelectrica – n.r.) dacă în contractele lor de mandat (ale directorilor – n.r.) nu se introduc clauze care să arate foarte clar că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare″, a spus Bolojan.
El a atacat conducerea Hidroelectrica de mai multe ori în ultima perioadă, după cum a relatat Profit.ro aici, aici și aici.
Bolojan a reluat ideea că Hidroelectrica ar trebui să construiască sisteme de stocare a energiei lângă fiecare baraj care este pe cursul apei și că asta ar reduce semnificativ prețul electricității, idee demontată parțial de Asociația Energia Inteligentă.
Hidroelectrica are în construcție o baterie de 72 MWh la parcul eolian Crucea, pe lângă cea în dezvoltare de 256 MWh de la Porțile de Fier 2, precum și planuri pe termen mai lung de instalații de stocare pe râuri cu capacitate cumulată de 2.800 MWh.
Draftul de buget pe 2026 al companiei de stat prevede investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% mai mari decât cele realizate în 2025 (de 874,2 milioane lei).
În plus, directoratul Hidroelectrica le-a propus acționarilor distribuirea de dividende speciale de 1 miliard de lei, pe lângă cele ″uzuale″ de 3,3 miliarde lei, argumentând că propunerea ″reflectă poziția financiară robustă a societății, capacitatea susținută de generare a numerarului, profilul prudent de îndatorare și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții″.
Acționarul majoritar al Hidroelectrica, cu peste 80% din capital, este Ministerul Energiei, condus interimar de Ilie Bolojan.
Hidroelectrica a lansat demersuri pentru recrutarea de angajați temporari, prin leasing de personal, deoarece Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, adoptată pe finalul anului trecut, stipulează că, în 2026, societățile de stat pot crește numărul de personal, față de cel din anul 2025, precum și cheltuielile de natură salarială aferente numai în cazul dezvoltării activității, după aprobarea de către Guvern prin memorandum, pe baza unei ″analize temeinic justificate″.
Compania estimează și cheltuieli salariale în creștere,″ necesare pentru menținerea în plată a drepturilor de natură salarială la data de 30 noiembrie 2025 pentru numărul de personal existent la 31.12.2025″, și arată că, deocamdată, Guvernul nu i-a aprobat memorandumul necesar în acest scop.
