Statul român decide singur dacă și în ce condiții va fi instalată în România o centrală compusă din reactoare modulare mici (SMR) dezvoltate de compania americană NuScale, fără presiuni din partea Statelor Unite, iar autoritățile din SUA sunt gata să le ofere celor române orice formă de sprijin în această privință, susține secretarul adjunct al Departamentului Energiei din Administrația Biden, David Turk, într-un interviu pentru Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Primul reactor modular mic din România va fi dezvoltat de NuScale (SNN) și Nuclearelectrica pe amplasamentul fostei termocentrale Doicești din județul Dâmbovița, selectat în urma unui studiu finanțat de Agenția pentru Comerț și Dezvoltare a SUA (USTDA), printr-un grant de peste 1,2 milioane dolari.
"Este o onoare și un privilegiu să lucrez, ca reprezentant al Guvernului SUA, cu Guvernul României și cu partenerii noștri din sectorul privat. De fiecare dată când vorbim despre industria nucleară civilă, fie că ne referim la reactoare mari clasice, fie la SMR-uri, vorbim despre o relație pe termen lung, nu doar de câțiva ani și nici măcar doar de câteva decenii, și suntem extraordinar de mândri să lucrăm cu România la acest proiect pe termen lung. Proiect pe care îl vedem ca fiind de interes strategic pentru Statele Unite, mai ales în aceste vremuri dificile și în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Vrem să întărim și mai mult această relație. Iar această cooperare în domeniul nuclear civil, în care deciziile ce privesc România sunt luate integral de către Guvernul României, este în interesul strategic al Statelor Unite", spune David Turk.
În materiale de prezentare distribuite de compania Nuclearelectrica se afirmă în două locuri: "În SUA, în Utah, este în dezvoltare o centrală NuScale cu 6 reactoare modulare, așa cum intenționează să implementeze și România. Acest proiect este într-un stadiu mai avansat în prezent decât planurile României".
Proiectul centralei NuScale din Idaho, care ar urma să livreze energie entității Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS), o asociație de companii locale de utilități din statele Utah, Idaho, Nevada, New Mexico și altele, este într-adevăr mai avansat, fiind și inițiat cu mai mult timp în urmă, însă documentele oficiale publice disponibile, inclusiv prospectul de listare a companiei pe Nasdaq, arată că NuScale estimează că centrala din Idaho va începe să opereze comercial în 2029, în timp ce cea de la Doicești – în 2028. Mai mult, autoritățile de la București speră ca operarea să înceapă chiar cu un an înainte, în 2027, anul în care reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit pentru retehnologizare timp de 2 ani, sistemul energetic național pierzând astfel temporar 700 MW de putere instalată.
Ceea ce ar însemna că se așteaptă ca procesul de certificare și autorizare a proiectului NuScale din România, care va fi derulat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), să se miște per total mai repede decât cel echivalent referitor la proiectul din SUA.
Întrebat ce crede despre faptul că asta ar putea ridica întrebarea "De ce nu implementează americanii un astfel de proiect mai întâi la ei în țară și după aceea în străinătate?", înaltul oficial de la Washington a arătat că și Guvernul american este foarte dornic să implementeze această tehnologie, care este în momentul de față parte a strategiei energetice a SUA.
"Departamentul pentru Energie a investit masiv în mai multe tehnologii nucleare noi extrem de promițătoare, inclusiv în cea a NuScale. Cel mai recent, Congresul SUA, prin Legea bipartizană asupra Infrastructurii adoptată în ultima parte a anului trecut, ne-a alocat încă 3,5 miliarde dolari pentru programele noastre de sprijinire a tehnologiilor nucleare avansate, pentru ca acestea să fie dezvoltate în mod sigur, în primul rând, într-o modalitate care să ofere confort comunităților în mijlocul cărora vor fi implementate. În același timp, trebui să fim conștienți de urgența necesității de a face funcționale aceste tehnologii, pentru a le avea la dispoziție atât în lupta contra schimbărilor climatice, cât și pentru asigurarea securității energetice.
Astfel că da, intenționăm să instalăm o centrală NuScale în Idaho și suntem încântați că și România, și alte țări sunt și ele interesate de această tehnologie".
Reactorul SMR al NuScale a primit în august 2020 certificare de proiectare și design din partea Comisiei de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite (U.S. Nuclear Regulatory Commission - NRC). Pentru proiectul din Idaho, compania intenționează să solicite licență propriu-zisă de operare cel mai devreme în a doua jumătate a anului viitor.
"Evident că fiecare țară are procedurile și termenele ei. Noi lucrăm cu NRC, care este o instituție independentă, astfel că noi, ca Guvern, nu îi spunem să își grăbească procedurile și în general ce să facă. Comisia își urmează procedurile, având bineînțeles propriul sentiment al urgenței. NRC respectă legislația emisă de Congres, iar noi lucrăm cu membrii Congresului pentru a le împărtăși expertiza și îndrumările noastre tehnice.
Din perspectiva Guvernului SUA, suntem nerăbdători să vedem lansate aceste noi tehnologii cât mai repede în Statele Unite, tehnologii care prevăd elemente de siguranță și securitate nucleară îmbunătățite", a declarat secretarul adjunct al Energiei de la Washington.
În noiembrie 2021, la semnarea acordului de cooperare dintre NuScale și SNN, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, declara că primul pas pentru certificare este elaborarea unui proiect pentru unul dintre amplasamentele avute în vedere, urmat de parcurgerea procesului de autorizare a acelui proiect, certificarea de design din partea NRC ajutând mult în această privință, iar CNCAN urmând să analizeze și evalueze designul final de detaliu pentru acea centrală individuală.
"Suntem gata să lucrăm cu reprezentanții autorităților din România, inclusiv cu CNCAN, în orice modalitate ar considera ei că este utilă. Noi, cei de la Departamentul Energiei, purtăm discuții aprofundate cu ministrul Popescu și echipa sa, atât la nivel ministerial, cât și tehnic, de la experți la experți. De asemenea, Guvernul american a făcut demersuri pentru ca membrii NRC și stafful tehnic al Comisiei să fie disponibili pentru discuții bilaterale cu CNCAN, de la reglementator la reglementator, pentru a-și împărtăși experiența, expertiza și perspectivele asupra problematicii în discuție.
Procesul de certificare al NRC este incredibil de riguros și, cu orice putem să ajutăm pe măsură ce parcurgem acest proces, orice informație care este utilă din punct de vedere al supravegherii și reglementării, inclusiv discuții cu NRC, suntem gata să ajutăm. De altfel, colegul nostru de la NRC se află aici la workshop tocmai pentru a ajuta în această privință. Și sperăm, bineînțeles, că "ștampila" NRC pusă pe o tehnologie sau pe un proiect va fi considerată utilă de către alte țări. Asta în condițiile în care, în mod evident, fiecare țară își are propriile proceduri și reguli de analiză, due-dilligence și certificare. În SUA, în orice caz, aprobările NRC se bucură de încredere din partea populației", a arătat Turk.
Potrivit CNCAN, la finalul lunii iulie 2021, șeful instituției, Cantemir Ciurea-Ercău, a primit vizita unei delegații a Departamentului pentru Energie al SUA, condusă de Kathryn Huff, secretar asistent pentru energie nucleară, în cadrul căreia s-a discutat și despre "abordarea organismului de reglementare în ceea ce privește autorizarea reactoarelor modulare mici". Discuția a avut loc în contextul Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, care prevede că cele două părți semnatare vor coopera inclusiv în ceea ce privește "explorarea dezvoltării și implementării tehnologiilor pentru reactoarele modulare mici și pentru reactoare avansate".
Întrebat dacă s-a convenit cu Guvernul român acordarea de subvenții naționale sau europene pentru proiectul local al NuScale, secretarul adjunct al Energiei a răspuns că "Ne putem împărtăși experiența și punctele de vedere, dar nu vom dicta nimic, nu vom spune altora că trebuie să facă asta sau asta".
"Un lucru de care sunt mândru din postura de reprezentant al Guvernului SUA este că țara noastră are reputația de a fi un partener adevărat, care respectă capacitatea altor țări de a lua propriile decizii, inclusiv în privința chestiunii dacă energia nucleară este o soluție potrivită pentru ele. Guvernul și autoritățile de la București trebuie să decidă singure.
La fel ca într-o căsătorie sau într-o relație de prietenie, un astfel de parteneriat trebuie să fie reciproc, iar fiecare partener trebuie să-și ia propriile decizii. Cred că de aceea relația dintre SUA și România este atât de puternică în acest moment, grație încrederii reciproce și respectării intereselor ambelor părți. Sperăm ca acest lucru să continue și să se întărească", susține acesta.
Pe de altă parte, David Turk a admis că Washingtonul face demersuri diplomatice pe lângă Comisia Europeană și statele membre UE pentru a le convinge de beneficiile energiei nucleare, în contextul în care Germania a anunțat recent în mod oficial că se va opune includerii proiectelor nucleare în taxonomia europeană a investițiilor considerate sustenabile din punct de vedere al mediului.
"Personal am purtat discuții extinse cu mai mulți oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, cu comisarul pentru Energie Kadri Simson și echipa domniei sale, precum și cu alții, iar în privința energiei nucleare am avut șansa să vorbesc cu ministrul francez pentru Tranziție Ecologică Barbara Pompili, cu vicecancelarul și ministrul Economiei din Germania Robert Habeck și cu mulți alți miniștri europeni. Și, precum România, și Uniunea Europeană își ia propriile decizii în această privință.
Evident, noi ne-am exprimat punctul de vedere despre cum intenționăm să dezvoltăm sectorul nuclear în SUA, atât în privința reactoarelor clasice, cât și a SMR. Și am descoperit în multe capitale europene un grad înalt de apreciere a energiei nucleare ca furnizor de securitate energetică și cred că asta a convins o serie de țări europene să facă un pas în spate, să se gândească la capabilitățile lor nucleare existente și la planurile lor pe termen scurt.
Am mai descoperit, de asemenea, un interes nou pentru nuclear ca sursă de energie a viitorului, ca factor de decarbonizare a industriei energetice. Când ne gândim la cât de dramatică trebuie să fie această tranziție energetică, ca ritm și magnitudine, pentru a ne putea atinge obiectivele climatice globale comune, e greu să elimini din calcul anumite tehnologii, în special tehnologii cu emisii zero de carbon și care au și o pondere mare în mixul energetic. În SUA, ponderea nuclearului este de 20%, la fel ca în România, în timp ce în UE este de 25%. Deci e greu să elimini nuclearul din discuție dacă, pe de altă parte, vrei să decarbonezi cât mai repede posibil producția de energie. Iar producția constantă a unităților nucleare se completează foarte bine cu cea intermitentă a noilor centrale regenerabile care se vor a fi puse în funcțiune.
Am purtat discuții despre energia nucleară cu colegii noștri din UK săptămâna trecută, ei având un obiectiv de puneri noi în funcțiune în nuclear cu putere instalată totală de 25 GW. Mă gândesc și la evoluția în această privință a președintelui Franței, Emmanuel Macron, care era destul de sceptic cu privire la energia nucleară când a fost ales prima dată în funcție, iar acum Franța a anunțat planuri de majorare a parcului său nuclear, care este deja semnificativ. Deci discuțiile vor continua, vom participa la aceste discuții și este o decizie care va trebui luată de UE și de statele membre. Noi ne vom împărtăși perspectiva, așa cum se cuvine să facă prietenii buni, într-o modalitate respectuoasă și care să fie în interesul tuturor părților".
Întrebat dacă Administrația Biden intenționează să schimbe legislația americană astfel încât să grăbească implementarea proiectelor noi de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG), pentru majorarea livrărilor către Europa în vederea reducerii dependenței acesteia de importurile din Rusia, David Turk a răspuns că "Așa cum a spus-o foarte limpede președintele Biden, vom face tot ce ne stă în putere pentru țările europene în aceste vremuri dificile și pline de provocări".
"Și mă refer aici și la Ucraina, precum și la țările din jurul Ucrainei, precum România, care a dat dovadă de imensă solidaritate. Și aici nu e vorba numai de energie, ci și de autodeterminare, de democrație, de viețile oamenilor. O parte din planurile pe termen scurt în această privință se referă la LNG și, în acest moment, exportăm cât de mult LNG este fizic posibil, din toate facilitățile de profil de care dispunem. După cum știți, durează ani de zile să construiești o instalație de lichefiere și export, astfel încât în acest moment suntem la capacitatea fizică maximă de export. N-am putea exporta acum mai mult decât o facem deja.
Există de asemenea autorizații acordate pentru construirea de instalații noi, care vor fi puse în funcțiune în viitorul apropiat, dar, evident, acele decizii de investiție au fost luate cu ani în urmă. Devreme ce LNG-ul are acum un rol atât de important, încercăm să lucrăm cu guvernele țărilor din Europa extinsă, cum ar fi Norvegia, și de lângă Europa, pentru a încerca să contracarăm utilizarea de către Vladimir Putin a energiei ca pe o armă. Pe termen scurt, ne confruntăm cu o provocare și chiar cu o criză, inclusiv în ceea ce privește reaprovizionarea cu gaze a Europei pentru iarna viitoare. Facem tot ce stă în puterea noastră în aceste circumstanțe extrem de dificile și vom continua să facem asta. Avem discuții în curs cu potențiali furnizori majori, cum este Qatarul și alții, pentru a putea facilita livrări suplimentare către Europa".
Oficialul american a subliniat dependența foarte mare a statelor europene de gazul și petrolul rusesc și a reluat ideea președintelui Joe Biden, potrivit căreia Vladimir Putin este cel vinovat pentru scumpirea energiei și carburanților.
"Încercăm să găsim soluții inteligente, să lucrăm împreună cu aliații noștri pentru a reuși să asigurăm securitatea aprovizionării. Evident, și prețurile care au crescut foarte mult și îi împovărează pe consumatori constituie o problemă, fără îndoială. Este o problemă în Europa și este o problemă și în Statele Unite. Este una dintre consecințele deciziei lui Vladimir Putin de a invada Ucraina și va trebui să facem față împreună acestei situații, este ceea ce încercăm să facem.
Și știu că este greu. Este greu și pentru consumatorii americani, fără îndoială, așa cum este greu pentru consumatorii români, astfel că încercăm să facem tot ce putem pentru a depăși această criză. Ne uităm la o multitudine de instrumente de intervenție, pentru a face în așa fel încât să nu sacrificăm standardele și obiectivele de mediu, dar în același timp să ne asigurăm că consumatorii americani au la dispoziție resursele de care au nevoie și, totodată, să ajutăm și țările partenere, printre care și România.
În privința petrolului, de exemplu, am vândut cantități semnificative din rezerva noastră strategică de țiței, ceea ce a avut un efect vizibil și demonstrabil de calmare a cotațiilor", a spus secretarul adjunct al Energiei.
El a adăugat că ceea ce trebuie cu adevărat făcut, și de urgență, este să se lucreze la dezvoltarea tehnologiilor de producție de energie curată ale viitorului, cele care au și beneficii inerente în ceea ce privește securitatea energetică, și virtuți de decarbonare.
"Astfel că, de exemplu, lucrăm la dezvoltarea mobilității electrice în Statele Unite. Europa e înaintea noastră în această privință, cu o pondere de 20% a vehiculelor electrice în totalul vânzărilor de mașini. În acest fel, scade mult nevoia de țiței, însă este nevoie de întărirea rețelelor electrice, a sistemelor energetice. În SUA, ponderea, e de doar 6%, însă ni s-a acordat finanțare suplimentară și lucrăm la dezvoltarea infrastructurii necesare mașinilor electrice. Așa că, deși pe termen scurt ne confruntăm cu provocări precum nevoia de livrări suplimentare de LNG către Europa, cred că a devenit limpede pentru toată lumea că este nevoie de dezvoltarea masivă a surselor curate de energie.
Lucrăm la dezvoltarea energiei eoliene offshore. Am fost impresionat să aud de la ministrul Popescu despre planurile României de dezvoltare de parcuri eoliene offshore. Lucrăm la proiecte de producție de hidrogen, de stocare de energie, de generare de energie geotermală și la alte tehnologii și credem că acum este momentul ca toată lumea să ridice masiv miza în această privință și să implementeze astfel de proiecte de mari dimensiuni. Pentru că nimeni n-o să împiedice soarele să răsară sau vântul să bată (așa cum Rusia poate tăia fluxul de gaze către UE – n.r.), în tot cazul nu altă țară, poate un act divin (râde - n.r.). Credem că este o adevărată oportunitate și un semnal de trezire în direcția accelerării și mai intense a tranziției energetice, atât din rațiuni climatice, cât și pentru întărirea securității aprovizionării cu energie. Și cred că este un mesaj pe care multe țări și mulți oameni îl găsesc extrem de convingător".
Întrebat direct dacă Administrația Biden ia în calcul relaxarea temporară, pe termen scurt, a reglementărilor și chiar a angajamentelor climatice pentru a facilita demersurile Europei de a ajuta Ucraina să slăbească capacitatea militară a Rusiei, David Turk, fost director în Consiliul de Securitate Națională al SUA în mandatul președintelui Barack Obama, a răspuns: "Cred sincer că ceea ce trebuie să facem este să ne urmăm cu tenacitate și chiar cu agresivitate obiectivele de decarbonare și că aceasta este abordarea corectă din punct de vedere pragmatic".
"Dacă am fi făcut mai mult în această privință mai devreme, acum am fi fost într-o poziție mult mai bună. Iar istoria ne arată că dacă are sens să faci ceva, atunci e bine să faci acel ceva având sentimentul urgenței. Speranța noastră e că fiecare țară va acționa în mod agresiv în direcția decarbonării, chiar dacă pentru asta e nevoie de schimbări legislative și de dezvoltarea infrastructurii de utilități. Sperăm de asemenea ca fiecare țară să ridice mult miza în privința investițiilor în măsuri de creștere a eficienței energetice. Este cel mai bun moment să ne uităm la cum folosim și consumăm energia și să vedem cum o putem folosi mai eficient, este ceva ce stă la îndemâna guvernelor și sectorului privat, am văzut câteva situații în care sectorul privat a fost cel care a luat inițiativa în această privință. Și fără îndoială că, în același timp în care accelerăm această tranziție energetică, pentru a o implementa cât mai repede posibil, va trebui să luăm anumite măsuri pe termen scurt pentru a face față penuriei temporare cauzate de această situație extrem de grea în care ne găsim.
Însă sunt impresionat de cât de rapid se dezvoltă noile tehnologii de producție de energie curată, astfel că trebuie să acționăm inteligent și să nu pierdem din vedere obiectivele noastre principale. Și, concomitent, să rămânem pragmatici și să ajutăm țările aflate în dificultate, ceea ce este exact ce face SUA exportând LNG în Europa. Trebuie să abordăm concomitent criza climatică, criza securității alimentării cu energie cauzată de invazia lui Putin și criza lanțurilor globale de aprovizionare care persistă în urma pandemiei COVID-19. După cum spunea secretarul pentru Energie, Jennifer Granholm, <Suntem pe picior de război> și trebuie să fim cu adevărat serioși în privința dezvoltării la scară largă și cât mai rapid a acestor tehnologii", a conchis David Turk.
Șefa sa, Jennifer Granholm, a folosit public expresia "Suntem pe picior de război" în martie, pentru a-i îndemna pe petroliștii americani să majoreze producția de țiței și gaze, într-un moment în care cotația petrolului depășise 130 dolari/baril. Ea a mai susținut atunci că este posibil să iei măsuri de promovare a tranziției către surse curate de energie și, concomitent, să crești pe termen scurt producția de petrol.
"Putem să mergem pe jos și să mestecăm gumă în același timp", a exemplificat ea.
