Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producție de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, și EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanță sesizarea Curții Constituționale a României, cu excepție de neconstituționalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producției de energie electrică din Legea nr. 259/2021 și din OUG nr. 119/2022, potrivit documentelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Portughezii au avertizat anterior că intenționează să atace în justiție măsurile de supraimpozitare din România și Polonia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
EDPR România a acționat acum și practic, raliindu-se unui demers juridic inițiat de Enel.
Enel Green Power a obținut în martie 2022 suspendarea executării unui Ordin ANAF din ianuarie anul trecut, privind aplicarea impozitului de 80% pe veniturile suplimentare realizate de producătorii de energie electrică din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare a energiei și prețul de 450 lei/MWh. Suspendarea a rămas definitivă ca urmare a deciziei în acest sens a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din octombrie.
Concomitent, cei de la Enel au deschis un proces în care au cerut anularea Ordinului ANAF ca nelegal, proces aflat și în prezent pe rol. În dosar, la reclamația italienilor s-a alăturat și EDPR România, în calitate de intervenient. Drept pârâți figurează, pe lângă Fisc, Guvernul, prin Secretariatul său General (SGG), precum și Ministerul Finanțelor Publice.
La cel mai recent termen, cele două companii au depus la instanță solicitări de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate privind prevederile din Legea nr. 259/2021, dar și din OUG nr. 119/2022, referitoare la supraimpozitare.
OUG nr. 119/2022 a înăsprit fiscalitatea în domeniu, stipulând într-o primă etapă că producătorii trebuie să cedeze statului 98% din încasările din vânzări reprezentând diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare și pragul de 450 lei/MWh. În prezent, după o serie de modificări, procentul respectiv este de 100%.
″Constată că prin notele de ședință depuse de reclamant (acesta, Enel Green Power – n.r.) înțelege să formuleze excepție de neconstituționalitate și față de OUG 119/2022. Reclamantul, prin avocat, declară că singura modificare din cuprinsul excepției de neconstituționalitate inițială este aceea că a adăugat și prevederile legale ale OUG 119/2022. Intervenientul (EDPR – n.r.), prin avocat, depune la dosarul cauzei notă de probe și excepție de neconstituționalitate. (…) Instanța urmează să dispună: - comunicarea către părțile pârâte a notei de probe și a solicitării intervenientului principal de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art. II din Legea nr. 259/2021, depuse în ședință publică la prezentul termen de judecată; - prorogarea discutării excepțiilor de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost extinsă de către reclamant și formulată de către intervenientul principal la prezentul termen de judecată″, se menționează în documentele de la dosar.
OUG nr. 119/2022 a fost aprobată de Parlament prin legea nr. 357/2022, publicată în Monitorul Oficial pe 13 decembrie anul trecut.
Enel a reclamat în plus că Legea nr. 259/2021, prin care a fost impusă prima formă a supraimpozitării, încalcă prevederile Legii Concurenței nr. 21/1996, ale Codului Fiscal, ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, precum și principiul securității juridice.
În privința Ordinului ANAF ca atare, Enel reproșează Fiscului că nu a făcut cel mai important lucru: să explice cum se plătește impozitul pe veniturile suplimentare.
″Or, așa cum a arătat reclamanta, deoarece componenta privind prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice este un concept nedefinit și neclar, fiind susceptibil de aplicări neunitare la nivelul pieței naționale, ANAF ar fi trebuit, conform voinței Parlamentului, să clarifice modul de stabilire a impozitului. De altfel, însuși legiuitorul primar recunoaște acest lucru, dat fiind necesitatea inclusă în textul normei primare, conform căreia ANAF trebuie să emită subsecvent norme privind modalitatea de calcul a impozitului. Or, rezultă din ordinul ANAF că acesta stabilește norme pur procedurale privind modelul și conținutul de declarație ce urmează a fi folosit pentru declararea venitului suplimentar și, respectiv, plata impozitului. Cum anume se calculează impozitul, mai concret, ce înțelege legiuitorul atunci când se raportează la prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice nu este detaliat. Ordinul nr. 64/2022 nu oferă posibile criterii în funcție de care prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice ar putea fi calculat (i.e., prețul practicat pe piețele de energie electrică administrate de către OPCOM SA, prețul mediu de vânzare practicat de către producător raportat la contractele încheiate înainte de luna în cauză sau încheiate în cursul lunii în cauză etc). Așa cum arată reclamanta, necontestată fiind de pârâtă, în lipsa acestor criterii, calculul unui preț mediu lunar de vânzare al energiei electrice, în mod unitar, de către toți operatorii vizați de către impozit, este imposibil.
De exemplu, Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de către OPCOM S.A. este extrem de volatilă, iar prețurile variază în funcție de cerere și energia disponibilă, între zeci de lei și vârfuri de peste 2.600 lei/MWh. În funcție de valorile luate în considerare, cuantumul Impozitului poate fi influențat în mod covârșitor de modalitatea de calcul aplicată în mod subiectiv de către fiecare producător. Or, în ipoteza de mai sus, respectiv, în cazul în care prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice la care s-ar raporta impozitul este prețul mediu al pieței, atunci impozitul s-ar aplica la o sumă care nici nu ar fi efectiv încasată de către producătorul de energie electrică. (…) Prin urmare, Curtea observă că neclaritatea ordinului atacat conduce la stabilirea în mod diferențiat a impozitului, în funcție de modalitatea în care fiecare operator/contribuabil interpretează ordinul, legiuitorul secundar neprevăzând criterii clare de calcul al impozitului pe veniturile suplimentare″, se arată în motivarea deciziei din martie 2022 a Curții de Apel București, care a dispus suspendarea ordinului ANAF.
În același document sunt incluse și estimări ale Enel privind impactul financiar al supraimpozitării:
″Cu privire la efectele ireversibile patrimoniale, Curtea reține că impozitul la care se referă ordinul ANAF este de 80% din venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh. Aceasta înseamnă că, raportat la diferența dintre veniturile din vânzarea energiei electrice și costurile ocazionate de achiziția acesteia, reclamanta-producător de energie electrică este obligată să plătească impozitul, deși veniturile sale sunt drastic diminuate prin cuantumul impozitului. Chiar dacă această chestiune ține într-adevăr de aplicarea Legii nr. 259/2021, această concluzie se coroborează însă cu problema neclarității ordinul ANAF referitor la modalitatea concretă de calcul a impozitului, ce conduce inevitabil la o pagubă prin însuși ordinul atacat, din moment ce reclamanta nu cunoaște la ce preț mediu lunar de vânzare să se raporteze. Mai mult, chiar în lipsa unui bilanț contabil (întrucât nu s-a împlinit termenul pentru aprobarea acestuia), trebuie privite ca aparent pertinente susținerile societății reclamante care estimează că va înregistra o pierdere datorată plății acestui impozit: - în cuantum estimat provizoriu de 141.951.343 lei, raportată la primul trimestrul al anului 2022; - în cuantum estimat provizoriu de 312.888.731 lei, raportat la întregul an calendaristic. La această sumă, se adaugă și suma de 40.978.845 lei, plătită de reclamantă cu titlu de impozit aferent lunilor noiembrie și decembrie 2021 (așa cum rezultă din dovezile de la dosar), ceea ce constituie, deopotrivă, o pagubă deja produsă în patrimoniul reclamantei″.
La rândul său, EDPR România a arătat în instanță că ″a ajuns să plătească în mod nelegal mai mult de 250.000.000,00 lei cu titlu de impozit″.
Următorul termen în proces a fost stabilit pentru luna viitoare.
Tot luna viitoare, după cum a relatat Profit.ro, Compania Publică de Electricitate a Greciei (PPC) ar urma să intre în negocieri cu Enel pentru a cumpăra afacerea din România a italienilor, fiind estimat că acestea vor fi încheiate în primele 10 zile ale lui februarie.
