Neptun Deep, cel mai mare proiect de extracție de gaze naturale offshore din Marea Neagră românească, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, va avea amprentă de carbon negativă, adică implementarea sa va avea ca rezultat net, per total, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), se afirmă în raportul de impact asupra mediului al proiectului, analizat de Profit.ro.
Concluzia, emisă de firma românească de consultanță de mediu Blumenfield, care a întocmit raportul, se bazează însă pe 2 ipoteze.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
1) că întreaga cantitate de gaze naturale care va fi extrasă din Neptun Deep ar fi utilizată în centrale de generare de energie electrică și că 2) cantitatea de energie electrică produsă cu gazele extrase din Neptun Deep ar înlocui o cantitate echivalentă de electricitate care este produsă în prezent din cărbune.
În acest fel, susține raportul, emisiile din perioada de construcție și cea de exploatare a proiectului Neptun Deep vor fi compensate de reducerea emisiilor termocentralelor pe cărbune care urmează să fie înlocuite cu unități energetice pe gaz alimentate din Neptun Deep.
Blumenfield precizează că amprenta de carbon a Neptun Deep a fost calculată pe baza celei mai recente metodologii de profil a Băncii Europene de Investiții (BEI), din ianuarie anul acesta, precum și a legislației UE în domeniu. Proiectul Neptun Deep face parte din categoria celor pentru care este necesară calcularea amprentei de carbon, conform Orientărilor tehnice ale Comisiei Europene referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).
Concret, raționamentul este următorul: producția de gaze din Neptun Deep, în medie de 19 milioane metri cubi pe zi, ar asigura generarea zilnică a 65.432 MWh de electricitate, generare care ar emite 36.100 tone CO2/zi. În perioada de foraj de 701 zile, Neptun Deep va genera 227,73 tone CO2/zi, iar în cei 20 de ani de exploatare - 1.757,18 tone CO2/zi. În total 38.084,91 tone CO2/zi. Însă aceeași cantitate zilnică de energie electrică (65.432 MWh), produsă din cărbune, ar genera emisii CO2 de 55.617,2 tone/zi. 55.617,2 – 38.084,91 = -17.532,29 tone CO2/zi.
″Se presupune că întreaga producție de gaz rezultată din exploatarea zăcămintelor din Perimetrul IX Neptun va fi utilizată pentru producerea de energie electrică, în vederea reducerii emisiilor rezultate din arderea combustibililor fosili de la centralele pe cărbune sau alți combustibili fosili. Rezultă o amprentă de carbon negativă a proiectului, ceea ce asigură compatibilitatea proiectului în raport cu obiectivele climatice la nivel național și european în ceea ce privește atenuarea emisiilor de GES.
(...) prin implementarea sa, operarea proiectului poate reprezenta un aport de energie electrică, conform producției zilnice preconizate de 19.000.000 mc GN/zi, de 65.432 MWh/zi. Această producție va reprezenta o reducere a emisiilor de CO2 de circa 19.517,2 t CO2/zi (prin înlocuirea combustibililor fosili de tip cărbune cu gaz natural), cu impact pozitiv din punct de vedere al reducerii emisiilor de GES și al schimbărilor climatice″, se arată în raportul de impact asupra mediului.
Însă închiderea centralelor pe cărbune și, mai ales, ritmul acesteia nu se află sub controlul concesionarilor de la Neptun Deep, chiar dacă OMV Petrom este partener cu Complexul Energetic Oltenia (CEO) la 4 proiecte de parcuri fotovoltaice menite să înlocuiască unități pe lignit. România și-a asumat decarbonarea sectorului de producție de energie electrică atât prin lege, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin cel de restructurare a CEO, însă s-a anunțat că se va încerca negocierea prelungirii termenelor de închidere cu Bruxelles-ul. În același timp, s-a afirmat că noile centrale pe gaze gândite să fie construite la Mintia și pe amplasamentele CEO vor funcționa cu gaze extrase din Neptun Deep, însă nu este deloc sigur că întreaga producție de pe perimetru va fi utilizată la generarea de energie electrică.
Aspectul a fost remarcat și de organizațiile de mediu care au participat la dezbaterea publică a raportului, care a avut loc pe 9 ianuarie la Tuzla.
″Apreciem efortul de a calcula emisiile pe întreaga durată de viață a proiectului, însă situația de bază datorită căreia rezultă emisii negative ale proiectului nu este corect analizată. În primul rând, promotorul proiectului nu poate demonsta că toată cantitatea de gaze extrase din perimetru va servi pentru inlocuirea centralelor pe cărbune. Apoi, scenariul de bază în care centralele pe cărbune produc 65.432 MWh/zi (pagina 581, echivalent a 23,8 TWh/an), este unul exagerat față de realitatea curentă. În 2022, centralele pe cărbune au produs 9 TWh, iar capacitatea lor instalată va scădea treptat în perioada urmatoare. Așadar, scenariul de bază nu este conform realității și traiectoriei eliminării treptate a cărbunelui. Datele utilizate fac ca proiectul să pară mai puțin nociv decât este de fapt, scăzând emisiile de dioxid de carbon în mod artificial. Considerăm că aceste date nu sunt relevante pentru evaluarea proiectului, fiind necesar un scenariu de bază diferit. Orientările tehnice ale Băncii Europene pentru Investiții utiliează ca exemplu intensitatea emisiilor de CO2 la nivelul sistemului de electricitate al țării în care se dezvoltă proiectului. De asemenea, emisiile ar trebui calculate la nivelul unui an de zile, pe întreaga durată de viață a proiectului, nu doar pe o singură zi″, au transmis cei de la Bankwatch.
Aceștia au mai arătat că, în ceea ce privește practicile de ardere a gazelor (flaring), ventilare și emisii fugitive, proiectul trebuie să se conformeze standardelor impuse de noul Regulament privind reducerea emisiilor de metan, agreat recent la nivel european, care va intra în vigoare până în 2027, data la care se preconizează că proiectul Neptun Deep va începe producția. Regulamentul interzice practicile de ventilare și flaring din industria de petrol și gaze, permițând flaring-ul doar în situația în care reinjectarea, utilizarea la fața locului (on site) sau captarea nu sunt fezabile din alte motive decât cele economice.
Statele membre ale UE și-au asumat reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Raportul de impact asupra mediului conține și o estimare privind așa-numitul ″cost fictiv al carbonului″ (Shadow Carbon Pricing) generat în cursul construirii și exploatării Neptun Deep. Mai exact, cât i-ar costa pe cei de la OMV Petrom și Romgaz achiziția de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru cantitățile de CO2 emise de Neptun Deep dacă legislația i-ar obliga la această achiziție.
În vara anului trecut, când au transmis public că au luat decizia finală de investiție pentru Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz anunțau că amprenta de carbon estimată a proiectului se situează sub media industriei.
″Se estimează că amprenta de carbon va fi mai bună decât valoarea de referință a industriei (la producția de platou, amprentă de carbon de aproximativ 2,2 kg CO2/baril echivalent petrol - bep, semnificativ sub media industriei, de 16,7 kg CO2/bep conform International Association of Oil&Gas Producers - IOGP). Tehnologia și expertiza de ultimă generație urmează să fie utilizate pentru a produce gazul natural în condiții de siguranță și într-un mod prietenos față de mediul înconjurător″, spuneau concesionarii.
