Majoritatea zilelor de iarnă mai dificile sunt însoțite, inevitabil, de întreruperi de curent, în special dacă ninge viscolit. Nici această iarnă nu a făcut excepție. Pe lângă vreme însă, mai există un motiv pentru care românii rămân fără curent în lunile de iarnă: dimensionarea incorectă a rețelelor.
În lunile de iarnă, consumul de electricitate este mult mai mare decât în celelalte luni ale anului, existând gospodării care se încălzesc pe bază de curent electric. În plus, populația stă mai mult timp în casă pentru că ziua are cea mai redusă durată în raport cu noaptea, iar frigul îndeamnă și el la lenevit pe canapea. Așa se face că dacă în trecut o locuință se putea alimenta lejer cu o putere instalată de 4 KW, în prezent, în cazul celor care se încălzesc electric nu sunt suficienți nici 10 KW. Astfel, în lunile de iarnă poate apărea în anumite zone un consum mai mare decât puterea totală instalată.
Costurile cu racordarea, mai ales dacă nu e vorba de un simplu branșament, ci de o extindere de rețea, îi determină pe mulți să solicite o putere totală mai mică decât cea de care ar avea efectiv nevoie. Și asta chiar dacă în momentul solicitării avizului tehnic de racordare (ATR), viitorul client este obligat să enumere principalii receptori electrici, cu puterile maxim absorbite aferente.
Costul prohibitiv al racordării legale
Mai există însă un motiv pentru care, în multe zone, rețelele sunt subdimensionate. Costul ridicat al conectării la rețele (care poate porni de la aproximativ 3.000 de euro pentru o casă aflată la câteva zeci de metri de rețea, dar poate ajunge și ajunge la 57.000 de euro în cazul firmelor, potrivit raportului Doing Business al Băncii Mondiale) descurajează persoanele fizice și juridice să se conecteze legal la rețea.
CITEȘTE ȘI Cine îi ține pe români în beznă? O companie trebuie să aștepte jumătate de an pentru a se racorda la rețeaua de electricitate Edificator este, în acest sens, raportul dintre ATR-urile emise și contractele de racordare semnate. Astfel, în 2014, au fost emise un număr de 357.000 de ATR-uri (cu peste 50.000 mai puține decât în 2013), în timp ce numărul total al contractelor de racordare semnate în același an a fost de 103.000. Rezultă că trei persoane din patru, deși au plătit emiterea ATR-ului (aproximativ 200 de lei), în momentul în care au intrat în posesia sa și au analizat devizul realizat de distribuitor, au decis să renunțe să mai efectueze lucrarea și, implicit să se racordeze legal la rețea. Este însă puțin probabil ca cele 250.000 de persoane care au renunțat la conectarea la rețea în 2014 să folosească generatoare sau să-și fi pus panouri voltaice sau o minicentrală eoliană pentru a se alimenta cu curent electric. Foarte probabil, ele au decis să apeleze la bunăvoința vreunui vecin pentru a se alimenta cu electricitate.
Dincolo de riscurile implicate de respectiva soluție (apelarea la cabluri nedimensionate corespunzător, neîngroparea “rețelei” etc), acesta este și unul dintre motivele pentru care în unele zone, rețelele sunt subdimenionate, iar curentul “cade” în mod frecvent.
CITEȘTE ȘI Cine-i ține pe români în beznă (2). De ce plătește o firmă 53.700 de dolari pentru a se conecta la rețeaua electrică Numărul de ATR-uri emise, repartizate pe operator
Cele mai multe ATR-uri au fost emise de CEZ Oltenia
Potrivit unui raport ANRE, numărul minim de ATR emise în 2014 s-a înregistrat la ENEL Dobrogea (15.187), iar numărul maxim la CEZ Oltenia (72.055). Avizele tehnice de racordare (ATR) s-au emis într-un timp mediu de 12,28 zile calculat la nivelul întregii țări. Timpul mediu de emitere a ATR a avut o valoare minimă de 7,56 zile la CEZ Oltenia, deși a emis cel mai mare număr de ATR, respectiv o valoare maximă de 16,11 zile pentru E.ON Moldova.
Cele mai multe cereri de racordare - Electrica Transilvania Nord
Procentul minim de cereri de contracte de racordare, pe toate tipurile de consumatori, a fost în 2014 de 5,84% din numărul total de 103.000 cereri, pentru Enel Dobrogea, iar procentul maxim, de 20,59% din total, pentru Electrica Transilvania Nord.
Timpul mediu de emitere a contractelor de racordare a fost de 2,7 zile, variind între 1 zi, pentru Enel Banat, respectiv 5 zile pentru FDEE Electrica Transilvania Nord.
CITEȘTE ȘI Cine-i ține pe români în beznă? (3) De ce îi racordează E.ON, Enel și CEZ mai rapid și ieftin pe nemți, italieni și cehi decât pe români
E.ON Moldova are cel mai mare număr total de utilizatori
În anul 2014, numărul total de utilizatori racordați la rețelele electrice din patrimoniul celor opt operatori de distribuție din România a fost de 9.134.949 (comparativ cu 9.051.415 în anul 2013, 8.968.523 în anul 2012, 8.900.070 în anul 2011).
E.ON Moldova are cel mai mare număr total de utilizatori, respectiv 1.431.200 (15,668%), urmat de CEZ Oltenia, cu 1.411.369 (15,451%), iar Enel Distribuție Dobrogea are cel mai mic număr total de utilizatori, respectiv 623.323 (6,824%). Se observă că numărul total de utilizatori diferă de la simplu la dublu. Numărul total de utilizatori din mediul urban este de 5.001.014 (54,746%), iar numărul total de utilizatori din mediul rural este de 4.133.935 (45,254%).
CITEȘTE ȘI Cine-i ține pe români în beznă (4) Racordarea - misiune imposibilă pentru casele construite la mai mult de 100 metri de rețea
