Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea modificarea propriei legislații de funcționare astfel încât să devină instituție finanțată integral din venituri proprii, care să fie constituite din reținerea unei cote de 5% din sumele încasate la bugetul de stat din redevențe petroliere, achitate în principal de producătorii de țiței și gaze naturale.
Acest lucru ar face să explodeze bugetul ANRM. În 2018, statul a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,505 miliarde lei, 5% din aceasta însemnând 75,25 milioane lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de 5 ori față de finanțarea acordată Agenției de către Guvern în 2018 de la bugetul de stat, de 15,37 milioane lei. În primele opt luni din 2019, statul român a încasat din redevențe petroliere 1,115 miliarde lei.
În anii următori, însă, valoarea redevențelor petroliere încasate de stat ar putea crește considerabil, dacă vor demara proiectele noi de producție de hidrocarburi anunțate de mai multe companii, în special cele offshore, de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.
CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Retailerii străini vs micile afaceri de cartier. Din 100 de lei cheltuiți pe alimente, băutură, țigări, 62 de lei intră în buzunarul străinilorInițiativa vine în completarea uneia mai vechi, din primăvara acestui an, după cum a relatat Profit.ro la acel moment, potrivit căreia ANRM vrea aproape să-și dubleze numărul total maxim de posturi, de la 126 în prezent la 240, principalul argument fiind că instituția anticipează intensificarea operațiunilor petroliere derulate pe teritoriul României, ceea ce face necesară întărirea capacității administrative a ANRM.
"Raportat la atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în special cele privind domeniul petrolier, unde se preconizează o creștere semnificativă a volumului de operațiuni petroliere, structura organizatorică actuală și numărul de personal ale acestei autorități competente considerăm că trebuie reanalizate și modificate astfel încât să se asigure întărirea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel teritorial", era justificarea inițiativei, prin care se propunea modificarea strucurii organizatorice a ANRM, prin crearea funcției de secretar general, a unui corp de control al președintelui instituției și a unui compartiment de control intern, precum și creșterea numărului de posturi, de la 126 la 240.
Potrivit unui document guvernamental, a fost inițiat acum un proiect de act normativ de modificare a structurii organizatorice a ANRM, care vizează creșterea numărului de posturi, dar și modificarea regimului de finanțare și instituirea posibilității organizării de compartimente de control regional, alături de compartimentele de inspecție teritorială. Compartimentele de control regional vor fi distincte față de compartimentele teritoriale de inspecție, adăugându-se acestora din urmă în structura Agenției.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cel mai bogat israelian își reactivează investițiile imobiliare din România, lângă Ion Țiriac"Prin aceasta noua forma de organizare a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, finanțarea va fi integral din venituri proprii, respectiv din reținerea unei cote de 5% din sumele încasate cu titlu de redevență petrolieră. Valoarea cotei de 5% din sumele încasate cu titlu de redevență petrolieră a fost determinată de necesarul de finanțare al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din perspectiva reorganizării acestei autorități publice, în special în ceea ce privește creșterea numărului de personal de la 126 la 240 de posturi și înființarea de compartimente regionale de control", se arată în documentul citat.
În vară, ANRM a lansat, după zece ani de pauză, Runda XI-a de licitații de concesionare a operațiunilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră, prin scoaterea la concurs a 28 de perimetre petroliere, din care 22 onshore și 6 offshore.