Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a finalizat o procedură de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
Contractul, scos la licitație în ianuarie anul acesta și estimat inițial la peste 10 milioane euro, a fost atribuit contra sumei de circa 9,72 milioane euro unui consorțiu format din canadienii de la Candu Energy Inc., subsidiară a grupului SNC Lavalin, și italienii de la Ansaldo Nucleare. Subcontractanți ai consorțiului sunt divizia elvețiană a companiei americane General Electric Energy, societatea românească de stat Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), prin sucursala Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare Măgurele (CITON), și firma privată, tot românească, Energotech SA, specializată în construcții de obiective energetice și de telecomunicații și controlată de Florian Cojocaru.
"Achiziția are ca scop realizarea unui Studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor (SSC) Unității 1 a CNE Cernavodă în vederea retehnologizării Unității și a pregătirii operării pe termen lung, denumit „Condition Assessment” (CA). Se realizează evaluarea mecanismelor de degradare, a programelor de management al îmbătrânirii și evaluarea financiară a soluției propuse (reparație, înlocuire, îmbunătățire) pentru toate structurile, sistemele și componentele Unității 1 de la centrala nucleară CNE Cernavodă", se arăta în documentele licitației.
Gigantul SNC Lavalin a preluat în 2011 compania de stat AECL Canada, prin care Guvernul federal de la Otawa derula direct proiecte nucleare. AECL Canada a fostul unul dintre actorii cheie ai construirii primului reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, proiect demarat în 1976, odată cu finalizarea studiului de fezabilitate.
"I-am adus laolaltă pe designerii inițiali ai unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă prin parteneriatul nostru strategic cu Ansaldo Nucleare, ceea ce este vital pentru succesul proiectului", a declarat președintele diviziei nucleare a SNC Lavalin, Sandy Taylor.
La licitație au mai participat consorțiile formate din canadienii de la Kinetrics, cu subcontractanții Elcomex IEA, RATEN și Energotech, precum și din coreenii de la Korea Hydro & Nuclear Power, alături de subcontractanții Sargent&Lundy Engineers, Kepco Engineering & Construction și RATEN. După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, coreenii, alături de americanii de la Sargent&Lundy, au avut în ianuarie și o discuție cu membri ai Guvernului la Palatul Victoria.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
"Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996. Ca urmare, Unitatea trebuie să fie oprită pentru retehnologizare în decembrie 2026. Având în vedere experiența altor operatori economici care au derulat proiecte de retehnologizare, sunt necesari circa 4 ani pentru inițierea procesului de achiziții pentru contractul/contractele de retubare/retehnologizare, negocierile și semnarea contractelor, întocmirea specificațiilor tehnice de achiziție, demararea achizițiilor pentru echipamente/materiale cu ciclu lung de fabricație etc. Pe această bază s-a stabilit ca studiul de fezabilitate să fie întocmit cel mai târziu până la finele anului 2021. Pe baza celor precizate mai sus, se poate concluziona că documentația (evaluarea stării structurilor, sistemelor și componentelor centralei) trebuie finalizată cel târziu în a doua parte a anului 2020, astfel încât pregătirea activităților pentru retehnologizare să poată începe în 2022, după aprobarea studiului de fezabilitate", se menționează în documentație.
În primăvara anului 2017, Nuclearelectrica a încheiat, în urma unei licitații, un contract de consultanță privind organizarea proiectului de retehnologizare. "Etapa II de pregătire a organizării proiectului de retehnologizare (a reactorului 1 de la Cernavodă – n.r.), prevăzută pentru perioada martie 2017 – 2018, vizează în principal elaborarea studiului cu privire la organizarea optimă a proiectului precum și implementarea modificărilor organizaționale și logistice rezultate. În acest sens, în luna mai 2017, a fost încheiat prin licitație un contract de consultanță cu asocierea formată din companiile SC AMEC Foster Wheeler Nuclear RO SRL și AMEC NSS Limited, pentru realizarea unui studiu referitor la modul optim de organizare a proiectului de retehnologizare, valoarea contractului fiind de 660.950 lei", se arăta într-un document Nuclearelectrica din 2017.
"S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026 și va începe cu un studiu de fezabilitate care va fi gata în 2021 și ne va spune exact și costurile, estimate acum între 1,2 și 1,5 miliarde euro", a spus Urjan.
Primul reactor al centralei Cernavodă a intrat în exploatare comercială în anul 1996, după o investiție evaluată la 450 milioane de dolari. Cel de-al doilea a fost pus în funcțiune în 2007 și a avut costuri de 1,3 miliarde de euro. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă asigură cumulat circa 18% din consumul de energie electrică al României.
“În continuare suntem vânați din punctul de vedere al dividendelor suplimentare. Începând de azi am un control al ANAF care să verifice de ce, după aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2018, nu am mai dat dividende suplimentare. Nu am dat pentru că nu mai avem de unde. Suntem o societate comercială și ne gândim la retehnologizare. Retehnologizare care va costa peste 1,5 miliarde de euro, jumătate din fonduri proprii, celalaltă jumătate sperăm să o obținem din piață”, a explicat directorul financiar al Nuclearelectrica.
OUG nr. 114/2018, încă în vigoare, prevede că societățile de stat sunt obligate să distribuie anul acesta sub formă de dividende un procent de 35% din sumele repartizate la alte rezerve, regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci, precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare.
