Primarul general Ciprian Ciucu ia în calcul majorarea tarifelor, în condițiile în care Termoenergetica are probleme financiare, iar sistemul de termoficare funcționează în continuare la capacitate redusă.
Propunerea trebuie însă aprobată de Consiliul General al Municipiului București, arată Digi 24.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, ia în calcul majorarea tarifelor plătite de populație, după ce direcția de specialitate a Primăriei și Termoenergetica au solicitat o astfel de măsură. Ciprian Ciucu spune că tariful plătit în prezent de populație nu a mai fost majorat din 2022 și că Bucureștiul are unul dintre cele mai mici prețuri din țară.
În același timp, însă, Primăria suportă o parte importantă din costul real al gigacaloriei.
„În acest moment, două treimi din preț, 60% de fapt, este suportat de către primărie, de către bucureșteni, și restul este suportat de către populație. Deci am primit această recomandare din partea direcției de specialitate, o cere și Termoenergetica, o cer foarte mulți, pentru că situația financiară este foarte proastă.”
Primarul general spune că înainte de a propune oficial o majorare trebuie să discute cu reprezentanții partidelor din Consiliul General, întrucât o astfel de măsură trebuie să obțină votul consilierilor: „Acest lucru trebuie să-l discut mai întâi cu grupurile politice. Pentru că eu pot să propun orice, dar dacă nu este votat în Consiliul General, degeaba.”
Ciucu atrage atenția și asupra nivelului actual al tarifului suportat de bucureșteni: „În acest moment, prețul la populație în București este printre cele mai mici din țară. (...) Nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește, nu a mai crescut din 2022”.
O eventuală majorare ar veni într-un moment dificil pentru sistemul de termoficare al Capitalei. Rețeaua continuă să funcționeze cu numeroase probleme, iar o mare parte dintre conductele magistrale sunt încă vechi.
În prezent, sistemul funcționează la aproximativ 60% din capacitate. În jur de 1.000 de blocuri din București nu beneficiază deloc de apă caldă, în timp ce aproape 3.000 de imobile au probleme cu furnizarea.
În aceste cazuri, apa caldă ajunge cu dificultate, la temperaturi scăzute sau cu presiune insuficientă. Situația ar putea deveni și mai complicată odată cu începerea noului an școlar, când lucrările de pe principalele artere ale orașului se vor suprapune cu revenirea traficului la valorile obișnuite.
Pentru bucureșteni, o eventuală majorare a tarifului ar însemna facturi mai mari într-un moment în care problemele privind furnizarea apei calde și a căldurii nu au fost încă rezolvate. Decizia finală va aparține însă Consiliului General
Iarna vine cu facturi mari
OMV Petrom, cel de-al doilea mare producător de gaze din România, prognozează că prețul gazelor va fi unul ridicat în această iarnă, ca urmare a costului mare de achiziție în vederea injectării lor în depozite, acestea provenind din import și cumpărate de pe piața liberă, unde cotațiile au sărit de 325 lei/MWh.
“Volatilitatea prețului gazelor este foarte mare. Este greu de anticipat evoluția iernii și vremea, de care depinde cererea de gaze naturale. Vedem prețuri ridicate pentru iarna aceasta, deoarece injectăm acum la prețuri mari în depozite, ceea ce se va resimți, desigur, și în sezonul rece”, spune șeful diviziei de gaze și energie al OMV Petrom, Frank Neel.
Prețul spot al gazelor a ajuns pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) la 325 lei/MWh, un record al ultimilor 17 luni.
Ultima dată când s-a înregistrat un preț atât de mare pe BRM a fost în februarie 2025, lună de iarnă, cu consum ridicat, când un val de ger a lovit România, care a fost nevoită să apeleze la importuri scumpe pentru acoperirea consumului intern.
Și prețul pe piața forward a evoluat similar. O cantitate de 46 GWh cu livrare în ultimul trimestru al acestui an s-a tranzacționat pe 20 august la un preț mediu de 344 de lei/MWh, record al ultimilor 3 ani și jumătate.
Ultima dată când s-a înregistrat un preț atât de ridicat a fost în ianuarie 2023, când s-a tranzacționat un volum mult mai mic, de doar 3,3 GWh, la o cotație medie de 349 de lei/MWh.
Evoluția prețului gazelor din ultima lună pe BRM
Presiunea pe prețuri vine atât de pe partea de cerere, internă și externă, cât și de pe partea ofertei, externă.
Chiar dacă vara consumul este scăzut, cererea de înmagazinare este una considerabilă.
În plus, canicula instalată în Europa a majorat producția de electricitate pe gaze și, implicit, cererea de gaze.
Cum gradul de depozitare al gazelor din România și UE se află la minimul ultimilor 15 ani, în absența unei minuni meteorologice, iarna viitoare va fi una dificilă.
În prezent, România are înmagazinați 23,2 TWh (68,5% din capacitatea totală), cu 4 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când erau depozitați 27,1 TWh (80,14% din capacitatea totală).
Restul statelor UE stau și mai prost, având înmagazinați doar 712 TWh (63% din capacitatea totală), cu aproximativ 150 TWh sub nivelul de anul trecut, de 860 TWh (75,7%).
Și asta în condițiile în care prețul gazelor în UE s-a majorat de 2,3 ori de la începutul anului, situație similară probabil și în România, unde statul plafonează încă prețul la care producătorii sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru acoperirea consumului casnici și al sistemelor centralizate la un preț de 3 ori mai redus decât cel al pieței.
Așa se face că cel de-al doilea mare producător intern, OMV Petrom, este nevoit să cumpere gaze de import, la prețul pieței, pentru a le depozita, și chiar și așa, cantitatea depozitată de companie se situează cu o treime sub cea de anul trecut. OMV Petrom avea înmagazinate la finalul primului semestru doar 1,8 TWh de gaze, cu o treime sunt nivelul de 2,7 TWh pe care îl raporta la finalul lunii iunie a anului trecut.
Deși România este cel mai mare producător de gaze din UE, în zilele mai friguroase, producția internă și extragerile din depozite nu pot acoperi consumul intern, fiind nevoită să apeleze la importuri. Pentru care va concura cu restul statelor europene, care nici măcar nu beneficiază de avantajul producției interne.
În plus, presiunea necesară extragerii din depozite la un nivel optim depinde de gradul de umplere al acestora. Dacă România pornește cu un nivel inferior anilor trecuți de înmagazinare, o eventuală perioadă mai friguroasă în luna februarie, cum s-a mai întâmplat, va pune o presiune ridicată pe sistemul național, implicit pe importuri, asta dacă există surse disponibile, necontractate de companii din alte state.
Dacă actuala criză energetică poate fi traversată cu ajutorul stocării energiei electrice produse ziua (în Bulgaria, eventual) pentru a acoperi vârfurile de consum de seara, iarna viitoare, nu poți stoca gaze ziua pentru susține consumul de noapte.
Activitatea de înmagazinare este una sezonieră, îți faci sanie vara pentru a naviga cu bine iarna.
Dubalarea prețului gazelor pe piața liberă nu are cum să nu se reflecte și în facturile viitoare ale consumatorilor finali.
Dacă până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025.
Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de peste 3 ori mai ridicat decât cel reglementat, ceea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.
