Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008. Dacă modificarea avută în vedere de Agenție va fi adoptată și producția internă de gaze s-ar menține la niveluri comparabile cu cele din prezent, acest lucru ar duce la majorarea semnificativă a sumelor datorate statului de către companiile petroliere.
Din 2008, acest preț de referință a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă recomandat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. Pentru calculul redevenței datorate, în ecuație intră prețul de referință, cotele procentuale de redevență, stabilite de lege în funcție de nivelul de producție trimestrial al zăcămintelor, și cantitățile de gaze extrase brute.
Între timp, însă, urmare a calendarului de liberalizare convenit cu instituțiile financiare internaționale, prețul reglementat de achiziție al gazelor naturale din producția internă a ajuns la 60 lei/MWh pentru consumatorii casnici în 2015, fiind de alfel eliminat cu totul de la 1 aprilie 2017, ca urmare a liberalizării prețului în relația dintre producători și furnizori, și la 89,40 lei/MWh pentru cei industriali în 2014, acest segment de piață fiind complet liberalizat de la 1 ianuarie 2015.
În primul trimestru din 2017, pe piețele centralizate de gaze din România, prețul de vânzare al gazelor a variat între 61 și 90 lei/MWh, în prețurile unora dintre tranzacții intrând și tarifele de înmagazinare a gazelor. În prezent, prețul spot al gazelor pe bursa olandeză, cea mai importantă din Europa, se cifrează la circa 15 euro/MWh.
Acum, ANRM ia în calcul modificarea prețului de referință al gazelor utilizat la calculul redevențelor datorate de producători, de la nivelul de 45,71 lei/MWh stabilit în 2008. În acest scop, Agenția a încheiat un contract cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, în baza căruia instituția de învățământ a elaborat un studiu cu privire la stabilirea prețului de referință, potrivit unui document al ANRM. Demersul a fost inițiat și ca urmare a unei dispuneri de măsuri dictate de Curtea de Conturi, precizează Instituția, și va face obiectul unei dezbateri publice cu părțile implicate.
Sursa citată arată că, în urma analizei studiului, Agenția ia în calcul trei variante de stabilire a prețului de referință pentru calculul redevențelor la gaze. Prima dintre acestea prevede stabilirea prețului de referință în funcție de cotațiile medii și de volumele tranzacționate pe bursele de gaze europene, ANRM dând ca exemplu în acest sens în primul rând hub-urile naționale britanic și olandez, dar și pe cele din Austria, Belgia sau Germania
A doua variantă ar lega prețul de referință pentru redevențe tot de cotațiile medii de pe o bursă externă, așa cum sunt ele afișate de către publicația de specialitate Platts Euro Gas Daily.
A treia posibilitate analizată de ANRM prevede, pentru stabilirea prețului de referință, coroborarea cotațiilor medii la gaze de pe o bursă externă cu cele de pe piețele centralizate din România, urmând ca ponderea în calcul a tranzacțiilor de pe bursa românească să fie stabilită și comunicată de ANRM trimestrial.
ANRM are în vederea modificarea prețului de referință pentru redevențele la gaze naturale după ce Curtea de Conturi a arătat, într-un raport publicat anul trecut, că Agenția a stabilit și menținut în mod defectuos acest preț, mai precis în dezacord cu Legea petrolului. Legea respectivă prevede că acest preț de referință se stabilește pe bază de studii de fundamentare de specialitate.
În 1998, ANRM a emis un ordin care prevedea că prețul de referință se stabilește lunar, ca echivalent valoric și al puterii calorifice pentru un coș de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotați pe piața internațională. Ulterior, potrivit Curții de Conturi, în 2001, Ministerul Industriilor a emis un ordin prin care se suspenda dispoziția ANRM din 1998 și se stipula că prețul de referință se calculează ca medie a prețurilor gazelor naturale din producția internă și a celor din import, ponderată cu cantitățile care compun acest amestec.
Numai că, susține Curtea de Conturi, acest ordin al Ministerului Industriilor nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial, ceea ce ar contraveni legislației în vigoare. În baza acestui ordin, ANRM a menținut suspendată prevederea din 1998 privind calculul prețului de referință pentru redevența la gaze prin raportare la cotațiile internaționale până în 2008. În 2008, ANRM a emis Ordinul nr. 21, în vigoare și în prezent, care menține suspendarea și, totodată, stabilește prețul de referință la 495 lei/mia de metri cubi, respectiv 45,71 lei/MWh.
"În concluzie, neaplicarea dispozițiilor legale și stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)", afirmă Curtea de Conturi în raportul publicat în 2016.
Legea Petrolului stabilește redevențele pentru gaze naturale sub formă de cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Potrivit ANRM, în primele 9 luni ale anului trecut, statul a încasat redevențe petroliere (cumulat, din producția internă de țiței și gaze) de 741,51 milioane lei, comparativ cu nivelul de 896,6 milioane lei din perioada similară din anul 2015. La nivelul întregului an 2015, la bugetul de stat au intrat 1,19 miliarde lei din redevențele petroliere.
