Planul președintelui Vladimir Putin de a face din Turcia un hub pentru gazul rusesc ar putea permite Moscovei să-și mascheze exporturile cu combustibil din alte surse, dar asta ar putea să nu fie suficient pentru a-i convinge pe europeni să cumpere, au spus analiști și surse citate de Reuters.
Rusia a furnizat 40% din necesarula gazelor din Uniunea Europeană până când Moscova a trimis, pe 24 februarie, zeci de mii de militari în Ucraina, în ceea ce ea numește o ”operație militară specială”, scrie News.ro.
De atunci, Occidentul a introdus sancțiuni drastice, inclusiv asupra petrolului și gazelor rusești, și-a redus achizițiile de combustibili proveniți din Rusia și a căutat alternative.
După ce exploziile - a căror cauză este în curs de investigare - au deteriorat sistemul rus de gazoducte Nord Stream către Europa pe sub Marea Baltică, președintele rus Vladimir Putin a propus în octombrie înființarea unui hub de gaze în Turcia, construind pe o rută sudică pentru exporturi.
Fără a fi specific, Putin a spus că un hub ar putea fi înființat relativ rapid în Turcia și a prezis că clienții din Europa ar dori să semneze contracte.
Până acum nu au existat angajamente publice pentru a face acest lucru, iar analiștii spun că ar fi nevoie de investiții și de timp.
”Are nevoie Europa de proiect, având în vedere hotărârea țărilor UE de a renunța la gazele rusești în viitorul apropiat?” a întrebat Alexei Gromov de la Fundația Institutul pentru Energie și Finanțe din Moscova. El a mai spus că ar fi imposibil să se reconfigureze fluxurile de gaze în cadrul Uniunii Europene, deoarece nu există legături existente care să se conecteze la nodul propus din nord-vestul Europei, care obișnuia să obțină gaze prin Nord Stream 1.
Capacitatea de gaze și conducte este totuși disponibilă. Exporturile Rusiei către Europa au scăzut cu 43,4% în acest an, iar conducta TurkStream către Turcia merge cu mult sub capacitatea sa de 31,5 miliarde de metri cubi (bcm) anual.
Zongqiang Luo, analist senior la Rystad Energy, a estimat că aproximativ 60% din capacitatea conductei a fost neutilizată după exporturile din acest an de aproximativ 10,6 miliarde de metri cubi de gaz până pe 21 noiembrie.
Luo de la Rystad a estimat că va dura cel puțin trei până la patru ani pentru a construi noua infrastructură costisitoare necesară.
”Chiar dacă ar putea fi construită o nouă conductă, atunci cine va cumpăra acele gaze?” a întrebat el.
Alții consideră că vor fi găsiți cumpărători.
O sursă din monopolul rusesc de export de gaze Gazprom a spus că se crede că hub-ul va facilita vânzările.
Nu vor fi gaze rusești, ci gaz edin hub”, a spus sursa, care nu a dorit să fie numită din cauza sensibilității problemei.
O sursă comercială din Europa a declarat că China, care a depășit Japonia pentru a deveni cel mai mare importator mondial de gaze naturale lichefiate (GNL) în 2021, revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat drept ”fabricat la Moscova”.
El a spus că este posibil ca cumpărătorilor din sudul și estul Europei să nu le pese de unde provin GNL-urile.
Remarcând că Europa nu a impus un embargo asupra gazelor rusești, spre deosebire de petrol, Alexander Griaznov, director la S&P Global Ratings, a declarat că Europa ar putea fi dispusă să cumpere de la Moscova prin mediatori.
”Este puțin probabil ca Europa să dorească să încheie contracte directe cu Federația Rusă, iar cumpărarea de volume gratuite pe piața spot din Turcia va fi acceptabilă din punct de vedere politic”, a spus el, adăugând că va fi nevoie de timp și bani pentru a înființa hub-ul.
Alexei Grivaci, de la Fondul Național de Securitate Energetică, cu sediul la Moscova, a declarat că hub-ul prezintă oportunități de tranzacționare.
”Dacă hub-ul ar începe să funcționeze, s-ar deschide posibilități uriașe pentru tot felul de operațiuni de swap”, a spus el.
