Este luată în calcul și introducerea unei taxe de solidaritate în sector.
Proiectul de lege care prevede măsuri pentru reducerea prețului carburanților a primit astăzi aviz favorabil în Comisia economică a Senatului. În urma negocierilor dintre fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a ajuns la o variantă comună.
Forma convenită renunță la reducerea TVA la carburanți, însă introduce o „acciză dinamică”, care va putea fi redusă cu un procent cuprins între 5% și 25%, în funcție de evoluția prețului la pompă și a cotației internaționale a petrolului.
Nivelul accizei va fi actualizat de două ori pe lună.
Măsurile se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni, perioadă care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că prima reducere va fi aplicată imediat după promulgarea legii.
„În primă fază, la promulgare, vom avea o reducere cu 10%”, a declarat Alexandru Nazare.
La rândul său, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, inițiatorul propunerii legislative, a afirmat că noul mecanism va avea un impact mai mare asupra prețurilor decât o eventuală reducere a TVA.
„Avem câteva mecanisme de bază care se vor aplica. Reducere clară a accizei, impactul va fi mai mare decât în cazul reducerii TVA, limitarea exporturilor de motorină și limitarea adaosului comercial. Toate măsurile vor duce la o reducere finală a prețului”, a declarat Bogdan Ivan.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea și votul Parlamentului, după ce a primit avizul favorabil al Comisiei economice din Senat. Dacă va fi adoptat și promulgat, reducerea accizei ar urma să fie aplicată automat, în funcție de evoluția pieței carburanților.
”Tocmai în trecut de comisiile parlamentare din Senat readoptarea situației de criză în domeniul carburanților, cu o majoritate covârșitoare de voturi, prin care vom merge pe un mecanism nou, care va fi valabil timp de trei luni de zile și care poate să fie prelungit cu încă trei luni de zile, de câte ori este cazul, dată fiind situația internațională. Am căzut de acord asupra unui mecanism prin care vom scădea progresiv acciza la carburanți, cuprins între 5% și 25%, în funcție de modul în care va crește prețul cotațiilor internaționale, atât la petrolul brut, cât și la tona de motorină”, a anunțat fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, la Parlament.
El a precizat că acest cuantum va avea un impact de 34 de bani la cotațiile actuale, și poate să crească până la 64 de bani, respectiv 84 de bani, dacă va avea o creștere cu peste 20% a prețului, raportat la perioada anterioară începerii conflictului militar din Orientul Mijlociu.
”De asemenea, vorbim despre limitarea exporturilor de motorină în statele vecine ale României și o limitare a adaosului comercial la operatorii din piață, cu actualizarea cotei de inflație, de aproximativ 10%.
”Este un proiect care urmează să fie supus votul în Senatul României și sper ca acest proiect să fie adoptat pentru ca el se intre în procedură de urgență și la Camera Deputaților, iar până la finalul aceastei sesiuni parlamentare extraordinare să avem instituită starea de criză în domeniul carburanților, care ar duce la o stabilizare a piaței și la o reducere al prețului final”, a menționat Bogdan Ivan.
Deputatul PSD a mai spus că este datoria actualului ministru interimar al Energiei ( premierul interimar Ilie Bolojan, nr)să se asigure prin contracte bilaterale cu aceste state, că va face rost de suficiente produse în piață, pentru ca România să nu intre în situația de penurie.
”Când am fost eu ministru, am uzat de relații diplomatice ale țării noastre, relații personale, la ce moment la nivelul Comisiei Europeane, Agenția Mondială a Energiei, partenerii cu care am lucrat, pentru ca țara noastră să nu fie în situația în care să raționalizeze consumul de carburanți sau să fie în situație de crize. Nu am ajuns atunci în această situație. Acum este datoria ministrului interimar să se ocupe de acest aspect”, a spus Ivan,
Despre riscul de a se ajunge la o penurie de carburant, Bogdan Ivan a afirmat că în momentul în care a plecat din poziția de ministru al energiei, avea aproximativ un milion de tone de carburant în rezervă, fie că vorbim de petrol brut, fie că vorbim de produse rafinate.
”În clipa în care am plecat, în luna aprile, acestea erau intacte, rezervele strategice ale României. Vorbim de aproximativ două luni de zile în care se pot folosi aceste produse petroliere, dar repet încă o dată, cât timp am fost ministru, nu am ajuns la situația în care să apelăm la aceste rezerve strategice, care, în momentul de față, aproximativ jumătate sunt pe teritoriul României, jumătate sunt în alte state, din rațiuni de Securitate”, a menționat el.
”Când piața carburanților intră în criză, statul nu are voie să privească de pe margine! Alături de colegii din Partidul Social Democrat, am depus în Parlament o inițiativă legislativă ce prevede un mecanism mai clar, mai flexibil și mai puternic, care să protejeze cu adevărat puterea de cumpărare a românilor. Acest mecanism a fost validat deja de comisiile parlamentare și va intra la vot în Senatul României”, spune fostul ministru al Energiei.
De exemplu, la nivelul de azi al prețurilor la motorină, acciza va fi scăzută cu 10%, ceea ce înseamnă o reducere de 34 de bani pentru fiecare litru.
Dacă presiunea din piață crește, mecanismul intervine gradual:
- reducere de 51 de bani/litru (scădere cu 15% a accizei) pentru prețuri între 9,98 -10,42 lei pe litru;
- reducere de 68 de bani/litru (scădere de 20% a accizei) pentru intervalul 10,42 - 10,85 lei/litru
- reducere de 85 de bani/litru (scădere de 25% a accizei) pentru prețuri la pompă mai mari de 10,85 lei/litru
Nivelul se stabilește în funcție de evoluția simultană a cotațiilor Platts și a prețului mediu la pompă, spune ministrul.
Potrivit lui Ivan, situația de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere este instituită până la 31 octombrie 2026, ca termen cert și verificabil.
”În viitor, Guvernul va putea interveni rapid, însă doar pe baza unor criterii obiective: o creștere de cel puțin 20% a cotațiilor internaționale sau a prețurilor la pompă, respectiv apariția unui risc real de întrerupere a aprovizionării pieței cu carburanți; limitarea adaosului comercial este indexată o singură dată cu rata inflației și va fi verificată ca medie pe întreaga perioadă de criză; contribuția pe veniturile excepționale devine mai eficientă.
Situația din lunile precedente ne-a arătat că această contribuție trebuie ajustată. Ea se va activa nu doar atunci când crește prețul petrolului Brent, ci și atunci când cotația internațională a motorinei urcă puternic. Tocmai această creștere ne afectează cel mai mult, în condițiile în care România este dependentă de importurile de motorină”, arată fostul ministrul.
”Protejăm aprovizionarea pieței interne, ținem sub control creșterile excesive, reducem taxele atunci când românii au nevoie și taxăm veniturile excepționale atunci când piața o justifică. Asta înseamnă un mecanism responsabil: reguli clare, intervenție rapidă și protecție reală pentru români și pentru economie. Nu sloganuri. Nu improvizații. Măsuri care funcționează cu adevărat”, mai afirmă deputatul PSD.
Starea de criză ar urma să fie declarată pentru o perioadă de 6 luni și va putea fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat-o, conform actului analizat de Profit.ro.
Cele mai multe dintre măsurile vizate la acel moment erau cele care au fost aplicate până la 1 iulie: plafonarea adaosului comercial la benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025, controlul exporturilor de motorină și țiței, diminuarea conținutului obligatoriu de biocarburant din benzină și motorină de la 8% la 2%, reducerea temporară a accizei la motorină și impunerea unei contribuții de solidaritate.
Noutatea era atunci reducerea temporară a TVA la carburanți, la care s-a renunțat acum
″Pe durata situației de criză (...), se aplică o cotă redusă de TVA de 19% pentru benzină și motorină în segmentul rafinare și vânzare angro și cu amănuntul″, scria în draftul de lege.
Inițiatori sunt social-democrații Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei, și Claudiu Cătană.
Ulterior, într-o conferință de presă, premierul demis și interimar Ilie Bolojan, totodată ministru interimar al Energiei, a declarat că eventualele modificări legislative în domeniu nu trebuie să ducă la penurie pe piață.
″Este important ca eventualele modificări care ar putea fi făcute în Parlament la legislația care reglementează comercializarea combustibilului în România să fie făcute în așa fel încât să nu perturbe nici activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească.
Și din acest punct de vedere, am discutat cu domnul ministru Nazare și cu colegii de la Energie să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție, în așa fel încât, pe baza discuțiilor cu firmele din acest sector, ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în Parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori.
Piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar, pentru că modificările de lege se pot face în Parlament″, a declarat Ilie Bolojan.
Încetarea livrărilor de petrol kazah ar provoca o criză pe piața autohtonă, acesta reprezentând aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România, însă Ministerul Energiei susține că analizează deja măsurile necesare pentru identificarea și asigurarea unor surse alternative de aprovizionare.
Potrivit ministerului, Rompetrol – principalul beneficiar din România al petrolului kazah – a oferit deja asigurări cu privire la eventualitatea unei reduceri a producției sau a volumelor livrate: „reprezentanții Rompetrol, principalul beneficiar al petrolului din Kazahstan, au asigurat instituția noastră că vor lua toate măsurile necesare pentru compensarea deficitului și asigurarea continuității aprovizionării.”
De ce este important Compania de stat kazahă KazMunayGaz este principalul acționar al celei mai mari rafinării din România, Petromidia, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României și care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin terminalul CPC din Novorosisk.
Mai este interesant Și principala rafinărie concurentă a Petromidia, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, care importă o treime din țițeiul rafinat, folosește predominant țiței de import kazah și azer. Țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România.
Benzina a ajuns la 2-3 bani de pragul de 9 lei/l, iar motorina se îndreaptă rapid către 10 lei/l.
Două dintre surse au precizat că rezervoarele de petrol de la terminal sunt pline, problema fiind reticența armatorilor de a mai transporta țiței prin Marea Neagră, în urma atacurilor cu drone asupra navelor, care evident au majorat primele de asigurare ale navelor și, implici, costurile de transport.,
Conform datelor Reuters, cel puțin două petroliere care intenționau să încarce țiței în terminalul CPC, prin care este exportat 80% din petrolul kazah, și-au schimbat direcția.
Ministerul energiei nu exclude un impact asupra prețurilor la pompă, dacă blocajul din Marea Neagră se prelungește: „menținerea perturbărilor din Marea Neagră pe o perioadă mai îndelungată ar putea genera efecte asupra prețurilor carburanților.”
Ministerul precizează că „analizează mai multe scenarii de evoluție și măsuri de diminuare a impactului asupra pieței de carburanți din România. Ministerul va convoca, în perioada imediat următoare, o reuniune cu operatorii economici din sectorul petrolier, în vederea evaluării capacității acestora de a suplimenta volumele disponibile pe piață”, conform TVR INFO
Evoluția cotațiilor spot europene ale motorinei din ultima lună
Ambasadorul ucrainean Kazahstan Viktor Maiko a negat implicarea Ucrainei în atacurile asupra petrolierelor care deservesc terminalul Mării Negre al Consorțiului Caspian Pipeline (CPC):
„Ucraina înțelege îngrijorarea părții kazahe în legătură cu incidentele petrecute în zilele de 17 și 19 iulie cu petroliere care încărcau petrol kazah prin terminalele maritime ale Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) din zona de apă a portului Novorossisk. Voi spune asta: înțelegem și împărtășim această îngrijorare.
În același timp, sunt convins că orice concluzie trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte confirmate.
Până în prezent, nu există nicio dovadă că atacurile menționate au fost comise de partea ucraineană. Prin urmare, vă rog să vă abțineți de la acuzații pripite și nefondate – atât directe, cât și indirecte – împotriva Ucrainei. Aș dori să remarc că destul de recent autoritățile competente din Ucraina au avertizat cu privire la posibilitatea unor provocări rusești, inclusiv cu utilizarea dronelor ucrainene. Am informat partenerii noștri internaționali că Rusia utilizează în mod activ diverse metode: sistemele rusești de război electronic sunt capabile să perturbe funcționarea dronelor ucrainene, să le dezactiveze și, în unele cazuri, să preia controlul asupra acestora.
De aceea, versiunea conform căreia partea rusă poate folosi astfel de drone pentru a provoca provocări și încercări de discreditare a Ucrainei ar trebui investigată amănunțit”.
