Este luată în calcul și introducerea unei taxe de solidaritate în sector.
Proiectul de lege care prevede măsuri pentru reducerea prețului carburanților a primit astăzi aviz favorabil în Comisia economică a Senatului. În urma negocierilor dintre fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a ajuns la o variantă comună.
Forma convenită renunță la reducerea TVA la carburanți, însă introduce o „acciză dinamică”, care va putea fi redusă cu un procent cuprins între 5% și 25%, în funcție de evoluția prețului la pompă și a cotației internaționale a petrolului.
Nivelul accizei va fi actualizat de două ori pe lună.
Măsurile se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni, perioadă care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că prima reducere va fi aplicată imediat după promulgarea legii.
„În primă fază, la promulgare, vom avea o reducere cu 10%”, a declarat Alexandru Nazare.
La rândul său, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, inițiatorul propunerii legislative, a afirmat că noul mecanism va avea un impact mai mare asupra prețurilor decât o eventuală reducere a TVA.
„Avem câteva mecanisme de bază care se vor aplica. Reducere clară a accizei, impactul va fi mai mare decât în cazul reducerii TVA, limitarea exporturilor de motorină și limitarea adaosului comercial. Toate măsurile vor duce la o reducere finală a prețului”, a declarat Bogdan Ivan.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea și votul Parlamentului, după ce a primit avizul favorabil al Comisiei economice din Senat. Dacă va fi adoptat și promulgat, reducerea accizei ar urma să fie aplicată automat, în funcție de evoluția pieței carburanților.
Starea de criză ar urma să fie declarată pentru o perioadă de 6 luni și va putea fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat-o, conform actului analizat de Profit.ro.
Cele mai multe dintre măsurile vizate la acel moment erau cele care au fost aplicate până la 1 iulie: plafonarea adaosului comercial la benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025, controlul exporturilor de motorină și țiței, diminuarea conținutului obligatoriu de biocarburant din benzină și motorină de la 8% la 2%, reducerea temporară a accizei la motorină și impunerea unei contribuții de solidaritate.
Noutatea era atunci reducerea temporară a TVA la carburanți, la care s-a renunțat acum
″Pe durata situației de criză (...), se aplică o cotă redusă de TVA de 19% pentru benzină și motorină în segmentul rafinare și vânzare angro și cu amănuntul″, scria în draftul de lege.
Inițiatori sunt social-democrații Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei, și Claudiu Cătană.
Ulterior, într-o conferință de presă, premierul demis și interimar Ilie Bolojan, totodată ministru interimar al Energiei, a declarat că eventualele modificări legislative în domeniu nu trebuie să ducă la penurie pe piață.
″Este important ca eventualele modificări care ar putea fi făcute în Parlament la legislația care reglementează comercializarea combustibilului în România să fie făcute în așa fel încât să nu perturbe nici activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească.
Și din acest punct de vedere, am discutat cu domnul ministru Nazare și cu colegii de la Energie să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție, în așa fel încât, pe baza discuțiilor cu firmele din acest sector, ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în Parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori.
Piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar, pentru că modificările de lege se pot face în Parlament″, a declarat Ilie Bolojan.
Încetarea livrărilor de petrol kazah ar provoca o criză pe piața autohtonă, acesta reprezentând aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România, însă Ministerul Energiei susține că analizează deja măsurile necesare pentru identificarea și asigurarea unor surse alternative de aprovizionare.
Potrivit ministerului, Rompetrol – principalul beneficiar din România al petrolului kazah – a oferit deja asigurări cu privire la eventualitatea unei reduceri a producției sau a volumelor livrate: „reprezentanții Rompetrol, principalul beneficiar al petrolului din Kazahstan, au asigurat instituția noastră că vor lua toate măsurile necesare pentru compensarea deficitului și asigurarea continuității aprovizionării.”
De ce este important Compania de stat kazahă KazMunayGaz este principalul acționar al celei mai mari rafinării din România, Petromidia, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României și care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin terminalul CPC din Novorosisk.
Mai este interesant Și principala rafinărie concurentă a Petromidia, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, care importă o treime din țițeiul rafinat, folosește predominant țiței de import kazah și azer. Țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România.
Benzina a ajuns la 2-3 bani de pragul de 9 lei/l, iar motorina se îndreaptă rapid către 10 lei/l.
Două dintre surse au precizat că rezervoarele de petrol de la terminal sunt pline, problema fiind reticența armatorilor de a mai transporta țiței prin Marea Neagră, în urma atacurilor cu drone asupra navelor, care evident au majorat primele de asigurare ale navelor și, implici, costurile de transport.,
Conform datelor Reuters, cel puțin două petroliere care intenționau să încarce țiței în terminalul CPC, prin care este exportat 80% din petrolul kazah, și-au schimbat direcția.
Ministerul energiei nu exclude un impact asupra prețurilor la pompă, dacă blocajul din Marea Neagră se prelungește: „menținerea perturbărilor din Marea Neagră pe o perioadă mai îndelungată ar putea genera efecte asupra prețurilor carburanților.”
Ministerul precizează că „analizează mai multe scenarii de evoluție și măsuri de diminuare a impactului asupra pieței de carburanți din România. Ministerul va convoca, în perioada imediat următoare, o reuniune cu operatorii economici din sectorul petrolier, în vederea evaluării capacității acestora de a suplimenta volumele disponibile pe piață”, conform TVR INFO
Evoluția cotațiilor spot europene ale motorinei din ultima lună
Ambasadorul ucrainean Kazahstan Viktor Maiko a negat implicarea Ucrainei în atacurile asupra petrolierelor care deservesc terminalul Mării Negre al Consorțiului Caspian Pipeline (CPC):
„Ucraina înțelege îngrijorarea părții kazahe în legătură cu incidentele petrecute în zilele de 17 și 19 iulie cu petroliere care încărcau petrol kazah prin terminalele maritime ale Consorțiului Caspian Pipeline (CPC) din zona de apă a portului Novorossisk. Voi spune asta: înțelegem și împărtășim această îngrijorare.
În același timp, sunt convins că orice concluzie trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte confirmate.
Până în prezent, nu există nicio dovadă că atacurile menționate au fost comise de partea ucraineană. Prin urmare, vă rog să vă abțineți de la acuzații pripite și nefondate – atât directe, cât și indirecte – împotriva Ucrainei. Aș dori să remarc că destul de recent autoritățile competente din Ucraina au avertizat cu privire la posibilitatea unor provocări rusești, inclusiv cu utilizarea dronelor ucrainene. Am informat partenerii noștri internaționali că Rusia utilizează în mod activ diverse metode: sistemele rusești de război electronic sunt capabile să perturbe funcționarea dronelor ucrainene, să le dezactiveze și, în unele cazuri, să preia controlul asupra acestora.
De aceea, versiunea conform căreia partea rusă poate folosi astfel de drone pentru a provoca provocări și încercări de discreditare a Ucrainei ar trebui investigată amănunțit”.
