Comisia a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri privind transporturile, care prevede accelerarea implementării rețelei feroviare de mare viteză a Europei și stimularea investițiilor în combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de CO2 pentru sectoarele aviației și naval.
Planul de acțiune pentru căile ferate de mare viteză stabilește măsurile necesare pentru a crea o rețea europeană mai rapidă și mai bine conectată până în 2040.
Scopul este de a reduce timpii de călătorie și de a face din transportul feroviar o alternativă mai atractivă la transportul aerian pe distanțe scurte, sporind astfel numărul de pasageri și stimulând economiile regionale și turismul, transmite Comisia.
“Cei 12.000 km de cale ferată de mare viteză ai Europei sunt încă concentrați astăzi în doar câteva state membre, în Spania, Franța, Italia și Germania, în timp ce Europa Centrală și de Est rămâne, din păcate, încă slab conectată. Acest lucru trebuie să se schimbe”, a declarat comisarul pentru transport și turism durabil, Apostolos Tzitzikostas.
Bazându-se pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), noul plan prevede conectarea nodurilor feroviare majore la viteze de cel puțin 200 km/h.
Pasagerii vor putea călători de la București la Budapesta în 6h15 în loc de 15h și de la București la Sofia în 6h, în loc de 10h15 în prezent.
De asemenea, timpul de călătorie între Sofia și Atena se va reduce de la 13h40 la 6h, iar o călătorie între Berlin și Copenhaga va dura 4 ore în loc de 7, potrivit Comisiei.
Investițiile în construirea și modernizarea infrastructurii feroviare de mare viteză sunt estimate la aproape 550 de miliarde de euro, din care aproximativ 345 de miliarde de euro doar pentru finalizarea finalizarea rețelei TEN-T, planificată pentru anul 2040.
Extinderea și modernizarea rețelei feroviare pentru a permite viteze foarte mari, “mult peste 250 km/h” ar necesita investiții suplimentare de aproximativ 211 miliarde de euro până în 2050.
“Se așteaptă ca astfel de investiții să creeze locuri de muncă și să aducă un beneficiu net pozitiv societății în valoare de 750 de miliarde de euro”, potrivit Comisiei.
Un studiu recent realizat de EY și citat de Comisie estimează că proiectul ar putea crea peste 1,5 de milioane de locuri de muncă pe an până în 2050 doar pe zona construcției căilor ferate de mare viteză.
“Finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a satisface nevoile substanțiale de investiții. Cu toate acestea, va fi necesară finanțarea UE pentru a valorifica finanțarea din alte surse publice și private. În special, dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză va necesita investiții private, precum și împrumuturi și garanții din partea instituțiilor financiare, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI) și băncile și instituțiile naționale de promovare”, arată Comisia.
Executivul UE precizează că va crea o strategie de finanțare și va purta discuții cu statele membre, instituțiile financiare și alte părți interesate cheie, pentru a acoperi deficitul de investiții.
