Subsidiara românească a unui grup germano-suedez specializat în soluții tehnologice auto antivibrație a reușit, după procese care au durat circa 9 ani, să obțină în instanță anularea unei decizii din 2015 a Ministerului Finanțelor, de revocare a unui ajutor de stat acordat companiei în 2013, pentru extinderea fabricii sale din România, relevă datele Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Firmei Trelleborg Automotive Dej, redenumită între timp Vibracoustic România, atunci parte a grupului Trelleborg, i s-a aprobat la finalul lui 2013 acordarea unui ajutor de stat în sumă de circa 5,4 milioane euro, pentru finanțarea unei investiții în valoare totală de peste 15,7 milioane euro în extinderea fabricii sale de piese antivibrație pentru autovehicule de la Dej, județul Cluj, deschisă în 2006 în urma investiții greenfield.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
După un an de la semnarea acordului de finanțare, a apărut necesitatea de a se opera anumite modificări la proiectul inițial de investiție, pentru a se introduce o tehnologie îmbunătățită, la cererea unor clienți precum Volkswagen sau BMW, precum și pentru a se spori autonomia de producție a fabricii.
″Pe cale de consecință, în contextul modului constructiv de colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pe fondul Acordului de finanțare, reclamanta a inițiat demersuri pentru a discuta cu MFP despre posibilitatea modificării planului de investiție, în considerarea faptului că, potrivit HG nr. 1680/2008, doar în urma unui acord al autorității ar putea demara efectiv implementarea modificărilor.
Astfel, prin adresa nr. 197/12.12.2014, Trelleborg a comunicat MFP necesitatea realizării unor modificări de ordin tehnic și de derulare a planului de investiții care nu afectează condițiile de finanțare, sens in care a și solicitat o întâlnire la sediul autorității publice centrale pentru a prezenta modificările avute în vedere, întâlnire care a și avut loc în data de 13.01.2015, așa cum rezultă din corespondenta părților (...)″, se arată în documentele din dosar, analizate de Profit.ro.
Ministerul a cerut ulterior, în mai multe rânduri, o serie de documente justificative suplimentare și a întreprins și o verificare la fața locului, fără a transmite că ar fi semnalat vreo deficiență și fără a comunica companiei rezultatele controlului.
Pe 22 decembrie 2015, spre surpriza companiei, MFP a transmis către Trelleborg scrisoare de revocare a acordului de finanțare, cu justificarea că ″Planul de investiții a înregistrat modificări fără a respecta termenul de 10 zile lucrătoare in care societatea era obligată să anunțe MFP in legătură cu aceste modificări″ și că ″Societatea nu a prezentat fundamentare tehnică a modificării planului de investiții care sa susțină obiectivele propuse″, o parte din informațiile si documentele solicitate de MFP nefiind transmise, iar altele - transmise incomplet.
Ca atare, în 2016, compania a dat MFP în judecată cerând anularea scrisorii de revocare. A câștigat în primă instanță, dar la recurs, în 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis rejudecarea.
În 2022, Trelleborg a câștigat din nou în primă instanță, la Curtea de Apel București.
″Cum, în speță, din cuprinsul scrisorii de revocare a acordului pentru finanțare nr. 158/22.12.2015 nu rezultă în concret împrejurările de fapt relevante care au format convingerea emitentului actului administrativ că investiția nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de schemă, fiind redată o motivare cu caracter generic ce nu a permis destinatarului actului să ia în mod efectiv cunoștință de motivele avute în vedere pentru revocarea acordului de finanțare, Curtea constată că actul administrativ contestat este nemotivat în fapt din perspectiva primului temei de drept invocat, (...) împrejurare care a produs reclamantei o vătămare, ce atrage sancțiunea nulității actului administrativ sub acest aspect.
Sub aspectul celuilalt temei de drept reținut pentru revocarea Acordului pentru finanțare, (...) prevederile legale permit Ministerului Finanțelor Publice să revoce acordul pentru finanțare doar în cazul în care modificările la proiectul de investiții au fost implementate efectiv, fără ca societatea să fi informat Ministerul Economiei și Finanțelor în termen de 10 zile lucrătoare în legătură cu aceste modificări și fără să fi anexat o fundamentare tehnico-economică pentru aceste modificări. Susținerea pârâtului potrivit căreia termenul de 10 zile lucrătoare începe să curgă de la momentul în care societatea își propusese modificările respective nu are temei legal, pentru că simpla intenție de modificare a proiectului de investiții nu poate produce consecințe juridice, față de textul legal care prevede expres că obligațiile incumbă societății dacă proiectul de investiții înregistrează modificări. (...)
Reclamanta susține că modificările propuse pentru proiectul de investiții nu fuseseră implementate la momentul emiterii scrisorii de revocare a acordului pentru finanțare nr. 158/22.12.2015, iar pârâtul, căruia îi revenea sarcina probei sub acest aspect, nu a probat că, la data emiterii scrisorii de revocare, reclamanta implementase efectiv modificările proiectului de investiții. În plus, Curtea constată că, deși (...) s-a prevăzut că se urmărea să se verifice și dacă au apărut modificări de ordin tehnico-economic, organele de control nu au consemnat că ar fi fost constatate astfel de modificări. Mai mult decât atât, (...) sunt menționate documentele justificative depuse de reclamantă, inclusiv raportul de expertiză. (...)
În aceste condiții, față de probele administrate în cauză, Curtea constată că nu s-a probat că reclamanta ar fi implementat efectiv, până la data emiterii Scrisorii de revocare a acordului pentru finanțare nr. 158/22.12.2015, modificările propuse pentru proiectul de investiții, situație în care nu se poate reține că aceasta ar fi încălcat obligațiile stabilite în sarcina sa (...), astfel că nu erau îndeplinite condițiile pentru a se dispune revocarea acordului pentru finanțare (...), actul administrativ fiind nelegal și sub acest aspect″, se arată în motivarea sentinței favorabile producătorului de piese auto antivibrație.
Recent, în recurs, sentința a fost confirmată definitiv de către ÎCCJ.
Sub noul nume Vibracoustic România, compania a terminat anul 2022, cel mai recent pentru care există date publice disponibile, cu pierderi de 9,9 milioane lei, cifră de afaceri de peste 462 milioane lei și un efectiv mediu de 531 de angajați, conform termene.ro.
Societatea-mamă Vibracoustic SE, deținută în prezent de Freudenberg Group, a înregistrat vânzări totale de 2,7 miliarde euro în 2023.
