România a ajuns țara de destinație pentru deșeul de plastic și pentru cauciuc din anvelope uzate, provenit din zona europeană, relevă un document oficial chiar al Ministerului Mediului, prezentat acum de Profit.ro. Aproape 85.000 de tone de anvelope intră anual în România, fiind reciclate doar puțin peste un sfert din cantitate în aceeași perioadă. În fapt, însă, cantitățile reale introduse în țară, arată chiar ministerul de resort, sunt cu mult mai mari, pentru că anvelopele sunt introduse pe piața "neagră sau gri", prin târguri sau prin intermediul unor societăți comerciale care profită de lacunele existente în legislația națională.
În această săptămână, în noaptea de duminică spre luni, a fost înregistrat un nivel excesiv de poluare în București, explicat de ministrul Mediului atât printr-un incendiu la Gara de Nord, dar și prin arderi de vegetație și de cauciucuri. Poluarea l-a determinat pe ministru să ceară comisarului general de la Garda Națională de Mediu schimbarea din funcție a comisarului general de la Garda de Mediu București.
De ce este important: Anvelopele second-hand aduse din străinătate, în mod evident, se uzează într-un timp mult mai scurt în comparație cu o anvelopă nouă. De aici rezultă un aflux mare de deșeuri în piața românească de profil.
”În principiu, România este țara de destinație pentru deșeul de plastic și cauciuc/anvelope uzate, provenit din zona europeană”, arată un document oficial al Ministerului Mediului.
Potrivit datelor oficiale analizate de Profit.ro, cantitatea de anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării introduse pe piața națională a fost în anul 2017 de 83,6 mii tone, iar în anul 2018 a ajuns la 85 mii tone. Raportat la cantitatea introdusă, doar 29%, respectiv 27% din aceste cantități au fost gestionate în anii respectivi, adică anvelopele au fost valorificate ulterior prin reciclare, reșapare, granulare sau coincinerare.
Cum intră pe piață anvelopele uzate, iar autoritățile le pierd urma
Conform documentului citat, ”a fost identificat importul/introducerea de anvelope second-hand (SH), la cote considerabile, mai ales pe persoană fizică, dar nu numai, care nu urmează un traseu la vedere”.
Legea prevede că societățile care colectează deșeurile își stabilesc țintele de reciclare într-un procent calculat pe baza informațiilor privind cantitățile introduse și raportate ca fiind introduse pe piață (cele noi, la care se adăugă cele reșapate).
În fapt, arată sursa citată, ”cantitățile reale introduse pe piața românească sunt cu mult mai mari, pentru că vorbim de cantitățile de anvelope care se vând pe piața neagră sau gri, prin târguri sau prin intermediul unor societăți comerciale care profită de neclaritățile/lacunele existente în legislația care se aplică acestui domeniu la momentul actual”.
Societățile de colectare/gestionare, legal, respectă un procent țintă, dar care nu este cel real deși este legal stabilit. ”Acest procent legal ar fi și cel real doar dacă s-ar raporta inclusiv cantitățile introduse din transferuri/importuri de anvelope SH/uzate”, indică ministerul de resort.
Cadrul legal permisiv și lacunar favorizează aducerea anvelopelor uzate în România
Un alt motiv pentru aducerea anvelopelor uzate în România este gradul de uzură acceptat de autorități, de minimum 1,6 mm, cu mult mai mic față de gradul de uzură acceptat în majoritatea țărilor care figurează ca țară de expediție, în transferurile identificate.
”Astfel, ceea ce în țările expeditoare reprezintă un deșeu, la intrarea în România, acest deșeu devine un produs “reutilizabil” prin însăși acceptarea de către statul român, prin reprezentanții săi autorizați în acest domeniu, a unor criterii mai slabe din punct de vedere al stabilirii minimurilor de acceptabilitate”, menționează documentul oficial.
Mai mult, sursa citată indică și autorități ale Ministerului Transporturilor care ar fi renunțat, încă din 2007, la criterii mai clare pentru utilizarea anvelopelor uzate.
”A fost identificată o lacună legislativă, prin care factorii implicați în elaborarea normelor de siguranță a circulației rutiere din Ministerul Transporturilor permit practic utilizarea unor anvelope uzate, în fapt deșeuri, însă fără a-și asuma efectiv prin emiterea unor certificate TIP RNTR 2 - ARR cum se proceda până în anul 2007”, indică documentul citat.
O altă problemă o reprezintă inexistența unui registru specializat în care să fie raportate absolut toate cantitățile de anvelope care intră în România pe orice cale și în orice scop, astfel încât cel care introduce pe piața din România o anvelopă fie ea, nouă, reșapată, uzată/SH, uzată-deșeu, să fie și responsabil de trasabilitatea sa.
Cât de greu pot fi obținute date privind reciclarea anvelopelor uzate
Ministerul Mediului arată că fabricile de ciment, în calitate de valorificatori prin coincinerare, au capacități triple față de ce se raportează ca fiind cantități coincinerate de deșeuri de anvelope uzate. În această privință, singurul punct de verificat în mod sistematic, fapt pe care Ministerul Mediului, prin Garda Națională de Mediu, îl face, rămâne existența sistemelor de monitorizare a poluanților emiși, care să respecte standardele procedurilor QAL 1 și QAL 2.
Firmele de reciclare pun și ele alte probleme autorităților
”Există societăți comerciale care se folosesc de existența unor instalații și în alt mod, și anume fabrica de reșapat anvelope. În documentele de transport se specifică valorificarea întregilor cantități introduse în România, însă în fapt, în teren, cantitățile, odată ce intră pe amplasamentul fabricii, sunt manipulate diferit față de ce scrie în documente. Astfel, se împart pe categorii în anvelope supuse reșapării, anvelope tocate transformate în granule (care contribuie enorm la poluarea cu microparticule de cauciuc/plastic), dar de unde rezultă și deșeu din fier sârmă valorificat ca atare precum și un tip de deșeul de textile - sfoară, din anvelopa care nu are o utilizare clară stabilită și raportată in consecință”, susține ministerul de resort.
Totodată, un procent considerabil de anvelopă vândută ca second hand nu are o confirmare a unui factor abilitat al statului, precum Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română sau Oficiul pentru Protecția Consumatorului.
”Astfel, nimeni nu își asumă răspunderea pe capitolul siguranța rutieră, plus evaziunea fiscală, prin neplata unor taxe către stat”, afirmă sursa citată.
Multe din anvelopele introduse în România ”sunt aduse fără acte, inclusiv de către persoane fizice, iar dacă nu sunt vândute într-o perioadă de timp anume (timp în care sunt depozitate în condiții necorespunzătoare îngheț, caniculă, ploaie etc.), se debarasează de ele într-un mod necorespunzător, ilegal. Există și situația în care sunt arse efectiv, noaptea sau în zilele de sărbătoare, pe câmp, pentru a recupera sârmă”.
Ministerul arată că nu se poate ști cantitatea arsă/distrusă efectiv (dar nu coincinerată legal) atâta timp cât nu se știu cantitățile introduse pe piață de persoane fizice și care nu sunt într-un circuit de trasabilitate clară, legală.
Mai nou, arată ministerul, dând o aparență de legalitate modului de operare ilicit, anvelopele uzate sunt introduse în circuitul legal printr-o vulcanizare sau un service autorizat, dând impresia falsă că ar fi generate în urma activității respective.
Documentul concluzionează că: ”se introduce pe piața românească o cantitate de anvelope provenite din afara țării, intercalată cu o altă cantitate colectată din țară, fiind vândute efectiv cantități foarte mari de anvelope așa-zise second hand, urmând ca altcineva la sfârșitul micului ciclu de viață al acestei anvelope second hand să-și asume responsabilitatea valorificării ei”.
Soluții propuse pentru reducerea deșeurilor din anvelope
Pentru a combate astfel de practici, sursa citată propune o serie de soluții în privința mecanismelor de supraveghere, control, gestionare, valorificare și reciclare a anvelopelor.
Astfel, este nevoie de gestionarea mai clară a cantităților de deșeuri de plastic și cauciuc, inclusiv a anvelopelor uzate, la nivel intern, prin colectare selectivă și organizarea mai aplicată a activităților de colectare chiar salubrizare.
Ministerul vede ca imperativă interzicerea intrării în România a oricărei cantități de anvelope uzate care nu se dovedește a fi într-un circuit legal, raportat, concomitent cu supravegherea trasabilității acestui tip de deșeu pe întregul circuit raportat ulterior, inclusiv pe circuitul de take-back.
O altă măsură o reprezintă diferențierea intrărilor de anvelope uzate second hand de cele uzate-deșeu, prin dovada distrugerii parțiale a anvelopei uzate-deșeu (găurire, tăiere cord de metal, contorsionare ireversibilă) încă de la expeditor - ca solicitare expresă a statului destinatar România.
Este nevoie, totodată, de angrenarea mai eficientă a organelor de control al calității pentru anvelopele declarate produs second hand, dar Inclusiv pentru verificarea calității la producătorii de covoare de cauciuc din granule provenite din anvelope tocate, deoarece astfel de produse au lianți care nu rezistă în timp, ducând în fapt la poluarea mediului cu particule și microparticule de cauciuc și plastic.
Documentul menționează și necesitatea actualizării permanente a actelor normative și a reevaluării domeniului de costuri, prețuri, tarife, taxe, amenzi și recomandări aplicabile.
