Cererea pentru șoferi străini a crescut exponențial în ultimul an, de 3-4 ori mai mult față de anii anteriori. Cel mai mult sunt căutați șoferii profesioniști cu permis auto categoria C/CE/D/DE pentru transport local și internațional, dar și stivuitoriști pentru manipulare marfă.
România se confruntă cu unul dintre cele mai severe deficite de șoferi profesioniști din Uniunea Europeană. Este nevoie de 70.000 de șoferi profesioniști de camion, iar deficitul total este estimat la aproximativ 150.000 de conducători auto – de la șoferi de TIR și camioane, până la conducători de autobuze, autocare și taxiuri, potrivit UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România).
De altfel, Europa se confruntă cu un deficit de aproape 500.000 de șoferi. În lipsa importului de angajați din alte țări, acest deficit ar putea crește până la aproximativ 745.000 de șoferi până în 2028, potrivit Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU).
Estimările arată că în următorii cinci ani încă 3,4 milioane de șoferi profesioniști vor ieși din piața muncii.
“Nevoia de șoferi profesioniști este în continuă creștere – atât pentru transportul de marfă, cât și pentru transportul de persoane. Cea mai mare cerere vine din zona transportului internațional de marfă, în special pentru cursele din țările Uniunii Europene, unde angajatorii din România apelează tot mai mult la recrutarea de șoferi din Asia, pentru a acoperi deficitul acut de personal.
Lipsa șoferilor sau rotația frecventă a personalului creează dificultăți majore în zona operațională: multe companii nu își pot onora comenzile la timp sau sunt nevoite să refuze contracte noi și nu își pot planifica o expansiune, deși nu duc lipsă de clienți, comenzi sau de camioane, și ar fi un potențial enorm de creștere.
În aceste condiții, India a devenit una dintre cele mai importante surse de forță de muncă – șoferii indieni au o pregătire profesională solidă, sunt disciplinați, vorbesc limba engleză și sunt dispuși să lucreze pe termen lung”, declară Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder TAKT Recruitment.
Șoferii profesioniști sunt solicitați atât de companii din transport și logistică pentru a lucra pe camion pe rute interne și externe, cât și de companii din domenii de producție pentru transport local și manipulare de marfă.
Cum sunt selectați șoferii indieni care ajung să lucreze în România
Sunt selectați candidații cu experiență, vorbitori de limba engleză și care au familie. Astfel sunt motivați să lucreze pentru a trimite peste 90% din salariu acasă.
În general, au vârste între 25 și 45 ani. În plus, sunt verificați și testați cu atenție prin analiza documentelor (inclusiv caziere), a interviurilor și a probelor practice.
Înainte de a ajunge în România, candidații din India trec printr-un test în centre de pregătire pentru șoferi profesioniști de transport marfă și transport de persoane.
După testare, șoferii indieni participă la cursuri cu pregătire pe legislația română și europeană înainte de sosirea în țară.
Următorul pas este obținerea avizului de muncă, a vizei și al permisului de ședere în România, dar și un proces de integrare pentru ca șoferii să poată urca la volan în siguranță și legalitate.
De ce șoferii străni nu pot pleca de la locul de muncă din România
Pe lângă motivația economică mare să rămână, șoferii din India pot munci în România prin proceduri reglementate strict. Sunt, juridic, dependenți de angajator pentru dreptul de ședere.
“Se spune informal că ‘nu pot fugi’ – în realitate, nu pot schimba legal angajatorul fără un nou aviz de muncă. Dacă o fac fără respectarea procedurilor, intră în ședere ilegală și riscă deportarea. Există un cadru legal strict: lucrătorii non-UE vin în România pe o viză condiționată, legată de angajator. Nu au voie să schimbe angajatorul decât dacă obțin un nou aviz și un nou permis de ședere, iar în primul an de activitate au nevoie de acordul expres al companiei inițiale.
Prin plecarea ‘fără acord’, angajatul străin încălcă legislația de imigrare, riscă să fie deportat, și poate avea interdicție de intrare în România sau în UE până la 5 ani. În plus, firmele care îl primesc la lucru fără acte pot primi amenzi considerabile”, detaliază Cosmin Șerban.
