Vânzările de automobile cu propulsie alternativă (electrice, hibride, fuel cell și cu gaze naturale) trebuie să crească puternic pentru a atinge „țintele ambițioase ale UE” pentru 2025 și 2030, referitoare la emisiile de CO2. România se află la extreme pe această piață: are cea mai mare subvenție, dar cea mai proastă infrastructură, remarcată de altfel și de raportul Asociației Constructorilor de Automobile din Europa.
ACEA, organizație a industriei auto din Europa, susține ferm că guvernele din cadrul UE trebuie să crească investițiile în stațiile de încărcare și alimentare și să activeze subvențiile pentru cumpărători pentru a stimula vânzarea de automobile cu propulsie alternativă.
Datele privind evoluția pieței de mașini eco (cu propulsie alternativă) arată că 2% din vânzările de autourisme din 2018, în UE, au fost electrice, cu o creștere cu 1,4 puncte din 2014, în timp ce 3,8% din mașinile vândute au fost hibride (+2,4 pp). În același timp, vânzările de automobile cu gaz natural au scăzut cu 0,4 pp, la 0,4% din piață. Propulsia cu fuel cell este considerată neglijabilă în acest moment.
Din punct de vedere al emisiilor autovehiculelor vândute, ACEA arată că, în 2017, mașinile pe benzină au devenit cele mai vândute în UE, pentru prima dată din 2009, dar cu această ocazie a fost constatată o creștere pentru prima dată a nivelului de CO2 pentru mașinile noi (+0,3%). În 2018, scăderea vânzărilor mașinilor diesel a continuat, în timp ce mașinile pe benzină au crescut, iar volumul de CO2 a crescut cu 1,8%.
La capitolul accesibilitate din punct de vedere al prețurilor, ACEA relevă că piața de vehicule electrice este direct proporțională cu nivelul PIB pe cap de locuitor, subliniind că prețul este o barieră majoră pentru clienți. Toate țările cu o o cotă de piață a ECV (electrically-chargable vehicles) de sub 1% au un PIB pe cap de locuitor sub 29.000 de euro, incluzând țările din Europa Centrală, Europa de Est, precum și Spania, Italia și Grecia. La polul opus, o pondere a ECV de peste 3,5% se regăsește doar în țările cu un PIB pe cap de locuitor de peste 42.000 de euro.
În plus, doar 12 țări din UE oferă subvenții cumpărătorilor de mașini electrice, iar valoarea acestor bonusuri diferă de-a lungul UE. Dacă punem la socoteală și țările care oferă doar reduceri de impozite pentru astfel de vehicule eco, doar patru țări membre UE nu oferă nicio susținere sau stimulare a achizițiilor de mașini electrice (Croația, Estonia, Lituania și Polonia).
În privința infrastructurii, ACEA susține că a fost înregistrată o creștere puternică în dezvoltarea de puncte de încărcare, fiind amplasate 144.000 de stații, dar este o cifră departe de ceea ce este necesar. Potrivit estimărilor rezervate ale Comisiei Europene, cel puțin 2,8 milioane de puncte de încărcare vor fi necesare până în 2030, adică de 20 de ori mai multe decât existau la finele lui 2018.
Patru țări care acoperă 27% din suprafața UE, Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie, dețin 76% din toate stațile de încărcare din UE.
Aproape toate țările membre cu mai puțin de o stație de încărcare la 100 kilometri de drum au o cotă de piață pentru ECV de sub 1%. Există, în același timp, doar 47 de stații de încărcare cu hidrogen, în 11 țări membre UE. 17 țări din UE nu au nici măcar o stație de alimentare cu hidrogen. Două treimi din stațiile de încărcare cu hidrogen se află în două țări: Italia și Germania.
Cota de piață a vehiculelor electrice în țările UE
Care este situația României în raportul ACEA
România are o pondere a mașinilor cu încărcare electrică de 0,5% din totalul pieței și o pondere de 2,9% a celor hibride. Nu se află în niciun Top 5 al celor mai vândute mașini cu propulsie alternativă vândute în UE, dar nici în Top 5 al celor cu vânzări slabe, cu excepția celor cu gaze naturale.
Media emisiilor de CO2 din România a fost anul trecut de 121,5 g/km, puțin peste media UE (120,6 g/km), mai mică, foarte important, decât emisiile din Suedia (122,3 g/km) și Marea Britanie (124,8 g/km) și decât toată Europa Centrală și de Est. România are, în același timp, cea mai mare subvenție acordată la achiziția de vehicule electrice din UE.
La capitolul infrastructură, România avea însă 125 puncte de încărcare, adică 0,1% din totalul stațiilor UE. De altfel, România se află pe locul 5 al țărilor membre UE în topul negativ al celor mai puține stații de încărcare.
În clasamentul cu cele mai puține stații la 100/km, suntem pe locul 27, doar Grecia fiind mai jos. Analiza ACEA a raportului dintre numărul de stații și suprafața țării arată că avem 5,4% din suprafața UE, locul 7, dar suntem pe locul 24 ca număr de stații.
Raportul ACEA subliniază, de altfel: „La celălalt capăt al spectrului, o vastă țară ca România - aproximativ de șase ori mai mare decât Olanda - numără doar 125 punte de încărcare, 0,1% din totalul UE”.
Top 10 cele mai mari subvenții la achiziția de mașini eco
1. România (până la €11.500)
2. Slovenia (până la €7.500)
3. Franța (până la €6.000)
4. Italia (până la €6.000)
5. Suedia (până la SEK 60.000)
6. Spania (până la €5.500)
7. Irlanda (până la €5.000)
8. Germania (până la €4.000)
9. Belgia (până la €4.000)
10. Marea Britanie (până la £3.500)
