Salata iute, un noi provenit din zona Asiei, care poate cântări la maturitate până la un kilogram, cu o tijă florală asemănătoare verzei de până la 1,5 m, poate fi plantată începând cu luna martie recomandă Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV).
Potrivit cercetătorilor, deși nu se cunoaște exact perioada în care specia a reușit să pătrundă în Europa, în literatura de specialitate salata iute (Brassica juncea spp.) apare că s-ar fi cultivat cu mii de ani în urmă pe teritoriul european. Atât frunzele, cât și semințele sau tulpinile salatei sunt comestibile, scrie Agerpres.
„Planta apare în bucătăria tradițională africană, chineză, italiană, indiană, japoneză, nepaleză și pakistaneză. Din semințe se poate extrage ulei care se folosește drept condiment, asemănător muștarului, însă are o aromă mult mai picantă. În Rusia, acest ulei este foarte folosit în industria alimentară, la procesare, în compoziția conservelor, la prepararea anumitor feluri de mâncare și în producerea de margarine. De asemenea, muștarul pentru consum zilnic este obținut tot din Brassica juncea. Frunzele sunt folosite în bucătăria africană și toate părțile vegetative ale plantei sunt folosite în bucătăria nepaleză, în special în zonele de munte ale Nepalului. Frunzele speciei pot fi folosite, datorită aspectului plăcut ornamental, și la ornarea platourilor și a diverselor preparate culinare", prezintă cercetătorii BRGV, prin intermediul unui articol de specialitate.
Pe de altă parte, planta ar conține o suită de vitamine, calciu, este slabă în calorii și are proprietăți antibiotice, diuretice, emetice, galactogoge și stimulatoare. Poate fi folosită cu succes la reglarea compoziției chimice a solului.
„Se pot folosi în tratarea artrozelor, durerilor de picioare, reumatismului, semințele sunt folosite de specialiștii chinezi în tratarea tumorilor, în Coreea sunt folosite contra abceselor, răcelilor iar frunzele aplicate ca și cataplasme pe frunte pot lupta împotriva durerii de cap. Alte utilizări: se practică adeseori mulcirea solului cu ajutorul frunzelor plantei și totodată încorporarea ca îngrășământ verde în sol. Planta mai poate fi folosită și în reglarea compoziției chimice a solului, deoarece este o consumatoare a metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, metale pe care le depozitează în frunze. De asemenea, se cunoaște faptul că planta absoarbe inclusiv cadmiul din sol. Așadar, cultivarea acestei plante este o metodă mult mai ieftină decât alte metode clasice de amendament prin reducerea metalelor grele din sol", arată BRGV.
Cultivatorii pot planta salata iute începând cu luna martie. În funcție de tehnologiile folosite, planta poate avea un ritm de creștere accelerat, până la o greutate de 1 kg și o tijă florală asemănătoare verzei de până la 1,5 m.
„Cu certitudine, specia poate fi cultivată cu succes pe tot teritoriul țării noastre, atât în spații protejate, cât și în câmp, cu precizarea că în spațiile protejate ritmul de creștere și mărimea rozetelor cresc semnificativ. Tija florală este asemănătoare cu cea a verzei și poate atinge înălțimi, în funcție de soi și specie, de la 80-1,5 m. Brassica juncea subs. Integrifolia var. crispifolia prezintă frunze mari cu marginile puternic gofrate (crețe) cu nervuri proeminente și mai deschise la culoare decât limbul frunzei. De obicei, recoltarea poate fi realizată la aproximativ 60 de zile de la plantare. Atunci când se recoltează treptat, producția pe unitatea de suprafață este mult mai mare și planta întârzie să emită tija florală. Greutatea rozetei variază între 200 g și 1 kg, în funcție de varietate și soi, iar potențialul de producție crește pe plantă dacă recoltarea este făcută în mod eșalonat. Producția de masă verde pe hectar variază în funcție de soi și de modul de recoltare, însă de regulă se pot obține producții între 25 și 30 t/ha", precizează specialiștii.
BRGV atrage atenția că specia este predispusă la boli și dăunători, motiv pentru care este important să se identifice corect agentul patogen și produsul de combatere potrivit.
