Fermierii au în fiecare an câte un pariu, nu numai cu natura, ci și cu piața, atunci când stabilesc ce culturi vor semăna, pentru a obține un profit cât mai bun. Iar pentru 2023, un pariu câștigător ar putea fi cultura semințelor de muștar, după criza înregistrată anul acesta în privința acestui condiment.
Franța dorește să crească producția de muștar, după ce supermarketurile din țară au suferit o lipsă de aprovizionare cu acest condiment, iar cultivatorii francezi sunt îmboldiți să își mărească producția de semințe de muștar, scrie euronews.com.
O secetă din Canada – un furnizor important de semințe – a redus recolta de anul trecut la aproximativ jumătate, iar efectul a fost că iubitorii de muștar s-au chinuit să găsească un borcan pe rafturile supermarketurilor, arată Agro TV.
Criza nu a ocolit nici România, astfel că în primăvară s-a înregistrat o perioadă în care de pe rafturile cu muștar au dispărut sortimentele populare, nemaifiind disponibile decât câteva din sortimente din gama premium, la prețuri mari.
Producătorii români de muștar, care până acum își cumpărau materia primă în special din Ucraina și din Rusia, s-au orientat, după declanșarea războiului între cele două țări, spre Republica Moldova, plătind însă dublu. Astfel, dacă anul trecut o tonă de boabe de muștar se vindea cu 600 de euro, anul acesta i-a costat 1.200 de euro.
În aceste condiții, există o piață bună de desfacere pentru cei care se încumetă la această cultură.
Fabrice Genin, președintele Asociației Producătorilor de Semințe de Muștar de Burgundia (APGMB), a declarat că problemele din Canada au reînviat importanța sectorului în regiunea franceză.
În iunie a fost lansat un apel pentru producătorii locali să mărească terenul dedicat cultivării semințelor de la 4.000 de hectare în 2022 la 10.000 de hectare anul viitor.
Producătorilor li se oferă 2.000 de euro pe tonă pentru 2023, față de 900 de euro anul trecut.
„Lipsa a generat, de asemenea, creștere și o creștere a prețurilor, ceea ce ne-a permis să motivăm unii fermieri să semene această sămânță pentru că nu este ușor”, a declarat Luc Vandermaesen, directorul general al asociației de muștar din Burgundia.
Așadar, deși muștarul rămâne o cultură de nișă în România, suprafața cultivată la nivel național fiind una foarte redusă, ar putea fi un pariu frumos pentru fermierii români care vor avea curajul să se înhame la o asemenea cultură, mai ales că încadrarea sa la „culturile verzi” aduce și alte beneficii financiare.
Un exemplu de succes în România poate fi urmărit aici.
