Zi cu noroc pentru doi foști președinți ai României: Institutele înființate pentru Ion Iliescu și Emil Constantinescu, salvate de la desființare în Parlament

Zi cu noroc pentru doi foști președinți ai României: Institutele înființate pentru Ion Iliescu și Emil Constantinescu, salvate de la desființare în Parlament
scris 10 iun 2020

Senatul, care este camera decizională a Parlamentului în domeniu și unde PSD deține majoritatea, a respins, miercuri, prin vot, după cum a semnalat anterior Profit.ro, ordonanța de urgență prin care Guvernul Orban, a desființat, la finele anului trecut, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu. ”Coincidența” a făcut ca, în aceeași zi, Camera Deputaților să respingă definitiv un proiect de lege, inițiat de USR, pentru desființarea Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, condus de Emil Constantinescu.

Ordonanța de desființare a Institutului Revoluției a fost inclusă pe lista suplimentară a ultimei ședințe de guvern de anul trecut.

Urmărește-ne și pe Google News

Din ”Colegiul Național”, forul de conducere al Institutului Revoluției Române, faceau parte Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Alexandru Mironov, Dorel Vișan, Cazimir Ionescu, Dumitru Mazilu.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum
ULTIMA ORĂ DECIZIE Statul nu va putea înstrăina participațiile la companii timp de 2 ani. Pachetele minoritare nu vor mai putea fi listate pe bursă. Acuzații privind interese economice CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DECIZIE Statul nu va putea înstrăina participațiile la companii timp de 2 ani. Pachetele minoritare nu vor mai putea fi listate pe bursă. Acuzații privind interese economice

Guvernul și-a argumentat decizia prin faptul că ”activitatea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, de la înființarea sa până în prezent, s-a dovedit irelevantă în raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului României”.

Totodată, Executivul condus de Orban arată că ”de la constituirea sa, prin Legea nr. 556 din 7 decembrie 2004, instituția a reprezentat o platformă politică, iar în pofida enunțării veniturilor proprii ca sursă de finanțare, încă de la început activitatea instituției a fost finanțată de la bugetul de stat aproape în totalitate”. 

Mai mult, potrivit actualilor guvernanți, evenimentele organizate de Institut au vizat ”propagarea în spațiul public a unor interpretări asupra Revoluției Române din 1989 menite să se contrapună cercetărilor aflate în curs, desfășurate de organele de anchetă în Dosarul Revoluției”,

”Astfel, întreaga activitate a Institutului a fost marcată de controverse determinate de dorința conducătorilor instituției de a acredita o anumită viziune asupra evenimentelor din Decembrie 1989, contestată sistematic de organizații ale revoluționarilor. Or, contrar rațiunii de funcționarea a unei instituții publice, Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 generează tensiuni sociale ori de câte ori subiectul Revoluției Române din 1989 revine în actualitate”, mai afirmă Guvernul.

Ajunsă la Senat, ordonanța a fost trimisă pentru raport comisiei juridice, al cărei președinte este social-democratul Șerban Nicolae, fost avocat și chiar consilier al lui Ion Iliescu, în ultimul mandat ca șef de stat al celui din urmă. Comisia juridică a Senatului, unde majoritarea membrilor sunt din PSD, a decis să propună plenului Senatului respingerea ordonanței de desființare a Institutului Revoluției, iar raportul de respingere a fost susținut în plenul Senatului de fostul ministru al Culturii Ionuț Vulpescu, și el fost consilier al președintelui Iliescu

Pentru a intra în vigoare, respingerea ordonanței trebuie promulgată de președintele Iohannis, care are însă ca opțiuni și solicitarea de reexaminare a proiectului sau atacarea acestuia la Curtea Constituțională.

ULTIMA ORĂ INFOGRAFICE România nu îndeplinește niciunul dintre cele 4 criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ INFOGRAFICE România nu îndeplinește niciunul dintre cele 4 criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro

În proiectul de lege privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, parlamentarii USR arată că, în cei doi ani de funcționare, Institutul a beneficiat de creșteri ale subvenției de la bugetul de stat și ale numărului de posturi finanțate în organigramă, în condiții de derogare de la cadrul normativ general, ca și de ridicarea președintelui său la rang de secretar de stat.

Cheltuielile curente și de capital ale Institutului urmau a se finanța din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului, însă în anul 2019, doar 100.000 de lei (dintr-un total de 4,95 milioane de lei) au provenit din surse proprii. În 2018, 20.000 lei, dintr-un total de 5,4 milioane de lei, au reprezentat venituri proprii.

Pe fond, autorii proiectului subliniază că, încă de la înființare, specialiștii au atras atenția asupra lipsei experților în domeniul citat, având în vedere că ”Levantul” nu este, în prezent, obiect de cercetare academică nicăieri în lume. În plus, mai arată inițiatorii, activitatea începută până acum de către Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului se suprapune în mod nefericit și ineficient cu obiectul de activitate și responsabilitatea altor autorități și instituții, generând conflicte de competență (în privința protejării patrimoniului, de pildă, și a gestionării monumentelor UNESCO), deturnând resurse și capacitate de decizie din zona instituțiilor academice cu tradiție și diluând forța instituțională, în loc să o întărească, a acestor instituții.

Dacă la Senat, aleșii PNL au votat împotriva proiectului de desființare a institutului condus de Ion Iliescu, în schimb, la Camera Deputaților, unde tot PSD deține majoritatea, liberalii s-au ”abținut” când a fost vorba să voteze desființarea institutului condus de Emil Constantinescu.

viewscnt
Afla mai multe despre
institutul revolutiei romane
iliescu
levant
emil constantinescu
desfiintare
guvern
orban
parlament
senat
serban nicolae