Președintele francez Emmanuel Macron își reafirmă linia de fier împotriva extremismului islamic: a făcut-o deja în decembrie propunând o lege menită să limiteze separatismul dintre statul laic și fundamentalismul musulman și o face și-acum printr-un act simbolic și concret: liderul de la „Palatul Elysée a decis să renunțe la talentul lui Makram Akrout, cea mai bună baghetă din Franța”, câștigătorul titlului care i-ar fi asigurat un contract de un an de aprovizionare cu pâine pentru președinție. Lui Akrout i-au fost fatale câteva mesaje postate pe rețelele sociale, considerate „anti-franceze și pro-islamice” - relatează ziarul Il Corriere della Sera.
Sâmbătă, Macron l-a felicitat pe câștigător, un brutar francez de origine tunisiană. Numai că apoi site-ul Tunis Tribune, care se definește drept „portalul tunisienilor din întreaga lume”, a publicat câteva postări de-ale lui Akrout pe Facebook, care au suscitat multe nedumeriri, scrie Hotnews.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Într-una dintre acestea, Franța este acuzată că „încurajează și răspândește decadența în țările noastre pentru a-și proteja interesele coloniale și a ne îndepărta de religia și valorile islamice”. Akrout a încercat să se apere spunând că, contul său a fost „piratat”. Avocatul său, însă, a admis că poate „a urcat postări pe rețelele de socializare fără a le înțelege pe deplin conținutul”. Controversa a izbucnit imediat, motiv pentru Akram nu s-a prezentat la ceremonia de premiere de sâmbătă.
Iar acum a dat înapoi și Palatul Elysée „concediindu-l” pe brutarul premiat: serviciile prezidențiale, scrie Le Figaro, au spus că „nu l-au contractat pe acest domn”, asigurând că un contract de furnizare anuală „nu este automat” pentru câștigătorul premiului. Cu toate acestea, Akrout este primul exclus din 1994, de când premiul a fost creat de primăria Parisului. La urma urmei, bagheta este mai mult decât o bucată de pâine. Este un simbol al Franței, care anul acesta a nominalizat-o la sit-ul Patrimoniului Mondial UNESCO.
Dar dacă bagheta este o mândrie a Franței, la fel este și „l'esprit de la Republique”, cultura laică a statului care nu permite invaziile altor religii. O cultură care a inspirat și legea pe care Macron însuși a elaborat-o în decembrie 2020, alarmat de uciderea de către un fanatic al lui Simon Paty, un profesor „vinovat” că le-a arătat elevilor săi o caricatură despre Mohammed. Legea pune la colț orice derivă fundamentalistă și pretenția unei justiții separate de cea franceză: se urmărește o mai mare transparență a finanțărilor din străinătate destinate moscheilor franceze și un control mai mare asupra imamilor (tot din străinătate) aleși să formeze clerului musulman.
