Ultimii șapte ani au fost ”de departe” cei mai calzi înregistrați vreodată în lume, relevă într-un raport anual Centrul european de previziuni meteorologice pe termen mediu (CEPMMT), serviciul european privind modificările climatice din cadrul Copernicus, iar anul 2021 a fost al cincilea cel mai cald an înregistrat vreodată, în care temperatura medie anuală a depășit cu 1,1-1,2°C nivelul preindustrial din anii 1850-1900, relatează AFP.
Această creștere este deosebit de marcată pe o fâșie care se întinde de pe Coasta de Vest a Americii de Nord în Groenlanda, dar și în Africa Centrală și Orientul Mijlociu, scrie News.ro
Vara trecută a fost marcată de extreme, în Canada, unde orășelul Lytton a înregistrat la sfârșitul lui iunie noul record național de caniculă, de 49,5°C.
Europa a fost afectată de cea mai caldă vară înregistrată vreodată, cu valuri puternice de căldură la Marea Mediterană și inundații în Europa Centrală.
”Aceste evenimente sunt o amintire brutală a necesității de a ne schimba obiceiurile, de a lua măsuri decisive și eficiente în favoarea unei societăți durabile și de a acționa în vederea unei reduceri a emisiilor nete de carbon”, subliniază într-un comunicat directorul C35, Carlo Buontempo.
DEPARTE DE PREVEDERILE ACORDULUI DE LA PARIS
Serviciul european a analizat, de asemenea, concentrații de gaze cu efect de seră - cauza acestei încălziri globale.
El confirmă - fără vreo surpriză - faptul că cele de cardon și de metan au continuat să crească.
Nivelul mondial de dioxid de carbon (CO2) a atins un record anual, cu o medie de 414 părți pe milionul de molecule în aer (ppm), alimentat de incendii - inclusiv cele din Siberia, care au emis 1.850 de megatone de carbon.
Concentrația metanului (CH4) înregistrează, de asemenea, un record anual de aproximativ 1.876 părți pe miliardul de molecule în aer (ppb), o creștere importantă - o rată de creștere de 16,3 ppb/an -, pe care agenția nu o explică în mod precis.
”Identificarea originii creșteri este o provocare, pentru că metanul are numeroase surse, dintre care unele sunt antropice (de exemplu exploatarea zăcămintelor de petrol și de gaze naturale), dar și naturale sau seminaturale (de exemplu zone umede)”, precizează agenția.
Rezultatele acestui raport arată încă o dată cât de mult s-a depărtat lumea de obiectivele Acordului de la Paris din 2015 de luptă împotriva modificărilor climatice, care vizează o reducere a gazelor cu efect de seră, cu scopul limitării încălzirii globale la +2°C,sau chiar la +1,5°C față de nvelul din era preindustrială.
Potrivit unui raport al unor experți ONU în domeniul climei (GIEC), pentru a nu depăși acest prag de +1,5°C, lumea este necesar să reducă până în 2030 cu 45% emisiile de CO2 față de nivelul din 2010 și să atingă neutralitatea carbonului la jumătatea acestui secol.