Țările de Jos, care nu de puține ori s-au opus, au dat acum oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei și României în spațiul Schengen, în urma unui vot în Parlamentul olandez, care a susținut decizia recentă a guvernului în acest sens, relatează site-ul de știri al televiziunii publice bulgare.
Mâine, miniștrii de interne ai UE urmează să voteze la Bruxelles cu privire la admiterea deplină a Bulgariei și a României în spațiul Schengen.
Acum, Partidul Libertății al extremistului Geert Wilders, cel mai mare partid din coaliția de guvernare olandeză, a încercat să introducă o moțiune parlamentară prin care să îndemne guvernul să voteze împotriva intrării Bulgariei și României în Schengen. Totuși, această moțiune a fost respinsă. Celelalte partide din coaliția de guvernare a țării au votat, de asemenea, împotriva acesteia, arată news.ro.
Dacă decizia aderării depline la Schengen a României și Bulgariei va fi aprobată joi în Consiliul JAI, controalele la frontierele terestre dintre și cu România și Bulgaria vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2025.
Totuși, cele două țări s-au angajat să continue controalele aleatorii la frontieră pentru încă șase luni, notează BNT.
Austria a anunțat oficial anterior că renunță la opoziția față de aderarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, ultimul obstacol în acest proces.
''Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiție și Afaceri Interne al) UE. După 'Schengen Air', 'Schengen Land' este acum deschis României și Bulgariei'', a afirmat ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner.
El a susținut că insistențele Austriei privind combaterea imigrației ilegale au dus la o scădere a numărului de imigranți prinși în apropierea frontierei Austriei cu Ungaria, cea mai comună rută de intrare în țară.
„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus Karner, citând un bilanț de 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie și 4.000 în aceeași perioadă a acestui an.
Ambasadorii UE au agreat recent aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele tereste, începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat președintele Klaus Iohannis.
Un anunț similar a fost făcut și de premierul Marcel Ciolacu.
Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie.
Reuniunea Consiliului JAI va avea loc la Bruxelles în această săptămână, pe 12 și 13 decembrie.
Recent a fost anunțat că Austria și-a ridicat obiecțiile față de admiterea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârșitul acestui an, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Controalele la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria vor mai fi menținute pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni, potrivit unei declarații comune semnate de Austria, România, Bulgaria și de președinția ungară a Consiliului UE, publicată de aceasta din urmă.
România și Bulgaria au intrat în primăvară în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, dar Austria s-a opus atunci prin veto admiterii depline a celor două țări în spațiul european de liberă circulație, acuzându-le că nu combat suficient migrația ilegală.
Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România și Bulgaria au fost admise în spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime, a fost însoțită atunci de o declarație comună, semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România și Bulgaria, asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migrației clandestine, în vederea primirii celor două țări în spațiul european de liberă circulație de asemenea cu frontierele terestre.
La reuniunea Consiliului JAI din 10 octombrie 2024 a fost făcută o evaluare privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România și Bulgaria. Toate părțile au confirmat progresele în ce privește implementarea declarației comune convenite în decembrie 2023 și au recunoscut o scădere a deplasărilor ilegale, precum și a numărului cererilor de azil ca urmare a aplicării măsurilor stabilite în comun, semnalează președinția ungară a Consiliului UE.
Asistența agenției europene FRONTEX la frontierele externe ale Bulgariei și României a fost extinsă în mod constant, sprijinul financiar european a fost sporit și s-a progresat astfel în realizarea de investiții pentru consolidarea tehnică a granițelor (nave de patrulare, vehicule de patrulare de teren, drone, detectoare de mișcare, camere cu termoviziune, etc), a fost lansată inițiativa de cooperare regională Schengen pentru a îmbunătăți schimburile de informații și cooperarea transfrontalieră, consilieri pentru verificarea documentelor au fost detașați pe aeroportul din București și Sofia, iar cooperarea vizând aplicarea regulamentului european Dublin a fost îmbunătățită semnificativ, se arată în documentul publicat de președinția ungară a Consiliului UE.
Prin urmare, comparând primele trei trimestre din 2023 și 2024, intrările ilegale în Bulgaria au scăzut cu 47 %, în România cu 53 % și în Austria cu 67 %. În aceeași perioadă, cererile de azil înaintate de migranți în Bulgaria au scăzut cu 40 %, în România cu 75 % și în Austria cu 57,3 %.
În aceste condiții, președinția ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria și Austria au recunoscut împreună, pe 22 noiembrie 2024, progresele înregistrate în diminuarea migrației ilegale către Europa și în aceste state membre. Cele trei țări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria și-a ridicat obiecțiile față de admiterea completă a României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Cele trei țări au convenit astfel să continue eforturile comune de combatere a migrației ilegale către Europa în general și către aceste țări în special, să continue aceste eforturi în conformitate cu declarația comună semnată de Austria, România și Bulgaria pe 29 decembrie 2023, să întreprindă toate măsurile pentru a preveni deplasările secundare ale migranților prin aceste țări și să efectueze constant returnările și transferurile conform acordurilor relevante.
Totuși, pentru a atenua potențială schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecință imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre și pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, chiar și după admiterea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen, controalele la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria vor fi menținute pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) și (5) din Codul Frontierelor Schengen.
De asemenea, în spiritul solidarității, Bulgaria va fi în continuare sprijinită în protejarea frontierei terestre externe a UE cu Turcia, prin desfășurarea unui contingent multinațional de poliție format din 100 de polițiști de frontieră, respectiv 40 din România, 25 din Bulgaria, 20 din Ungaria și 15 din Austria.
Prin încheierea și implementarea acestei declarații, părțile au convenit să inițieze demersurile necesare pentru adoptarea deciziei formale a Consiliului UE privind stabilirea până la sfârșitul acestui an a datei eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România.
Miniștrii de interne ai statelor UE vor vota la Consiliul JAI din 12 decembrie propunerea președinției ungare a Consiliului UE de a permite României și Bulgariei să adere cu frontierele terestre la spațiul Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban, vineri, într-o conferință de presă la Budapesta, după convorbirile avute cu omologul său român Marcel Ciolacu.
Ungaria a găzduit vineri convorbiri între miniștrii de interne ai Austriei, Bulgariei, Ungariei și României pe tema extinderii spațiului Schengen cu includerea deplină a României și Bulgariei. În plus, în aceeași zi, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a efectuat o vizită de lucru la Budapesta.
