În acest scop, deși nu este specificat cum ar putea fi impusă obligația în cazul unor contracte deja încheiate, proprietarii ar trebui să achite eșalonat, în 5 ani, sumele impuse de primărie, în caz contrar urmând să le fie ipotecată proprietatea în favoarea primăriei, pe o durată de 15 ani în care să achite datoria.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Municipiul București deține cea mai mare concentrare de clădiri vulnerabile la cutremur, conform Primărie Capitalei, în prezent fiind identificate peste 400 imobile incadrate in clasa I de risc seismic și peste 2.100 in clase inferioare, la care se adaugă numeroase clădiri neexpertizate, aflate în stare avansată de degradare.
Prin Legea nr. 212/2022 a fost instituit Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat (PNCCRS), coordonat de Ministerul Dezvoltării și finanțat predominant de la bugetul de stat, în cadrul căruia Municipiul București, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea cladirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), are rolul de beneficiar și implementator.
Programul se derulează pe baza convențiilor civile încheiate cu asociajiile de proprietari sau, în lipsa acestora, cu proprietarii individuali, pentru expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare.
”În cadrul proiectelor afate în derulare s-au constatat mai multe categorii de cheltuieli considerate neeligibile, care nu sunt acoperite din fonduri de la bugetul de stat și care, potrivit cadrului legal, trebuie suportate din bugetul local”, arată actele primăriei
PMB mai susține că Ministerul Dezvoltarii a precizat ca autoritățle publice locale, în virtutea autonomiei locale, pot decide asupra caracterului rambursabil sau nerambursabil al fondurilor acordate din bugetele proprii, în funcție de capacitatea financiară proprie, fără ca legea să impună o obligație de nerambursabilitate.
De aici, autoritățile locale din Capitală trag concluzia că ”este necesară adoptarea unui act administrativ prin care să se reglementeze recuperarea sumelor finanțate din bugetul local pentru cheltuieli neeligibile”, respectiv să se stabilească termenii și condițiile rambursării acestor sume.
Ca urmare, primarul general Ciucu a propus aprobării Consiliului General al Municpiului București un referat de aprobare pentru un ”mecanism de recuperare de la proprietari a cheltuielilor neeligibile achitate din bugetul local al Municipiului București pentru imobilele cofinanțate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat”.
Ciucu arată că se instituie astfel ”un mecanism unitar și transparent de recuperare a cheltuielilor neeligibile suportate din bugetul local, prin încheierea de contracte de restituire și, după caz, garantarea obligațiilor prin ipotecă imobiliara în favoarea Municipiului București”.
Beneficiarii ar urma să achite sumele asigurate de Primărie în 5 ani (60 luni) sau să fie de acord cu ipotecarea pe 15 ani, în favoarea PMB, a imobilelor, perioadă în care să achite eșalonat sumele impuse.
Primarul Ciucu consideră că ar fi vorba de o măsură de sprijin pentru beneficiari în actual context economic.
”Termenul standard de rambursare este de 60 de luni, cu posibilitatea prelungirii până Ia maximum 15 ani pentru persoanele fizice, ca o masură de sprijin a principalilor beneficiari ai programului în condițiile socio-economice actuale. (...) Mecanismul propus atenuează povara asupra proprietarilor vulnerabili prin extinderea termenului de rambursare până Ia 15 ani, fara a periclita disciplina financiară a programului.”, apreciază primarul Capitalei.
Conform acestuia, sumele avansate de PMB se ridică la aproximativ 856 milioane lei pentru lotul curent - respectiv 75 de imobile incluse în program, potrivit datelor AMCCRS.
”Recuperarea eșalonată a sumelor avansate (aprox. 856 milioane lei pentru lotul curent) permite reinvestirea fondurilor în alte imobile cu risc seismic ridicat, reduce dependența de transferurile de la bugetul central și menține capacitatea de intervenție la clădirile cu risc iminent”, arată în mod explicit primarul Ciucu în documentle pregătite.
UPDATE În urma publicării articolului, Răzvan Munteanu, directorul Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, a transmis Profit.ro o precizare din care reiese că ”sumele” menționate de primarul Ciucu ca fiind ”avansate” nu au fost cheltuite încă: ”Suma estimată de 856 de milioane de lei reprezintă o proiecție bugetară estimativă, fundamentată în conformitate cu capitolul 7 din devizele generale aferente celor 75 de imobile aflate în program, și nu o sumă certă, deja cheltuită”.
Din datele furnizate de directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, doar două clădiri din cele 75 invocate au începute lucrările de consolidare.
Astfel, doar două asociații de proprietari au în derulare lucrări de consolidare finanțate prin PNCCRS și au încheiat convenții prin care și-au asumat rambursarea sumelor aferente cheltuielilor neeligibile din program.
Alte patru asociații de proprietari se află în așteptarea aprobării acestui proiect de hotărâre pentru a putea avansa în etapa de începere a lucrărilor.
Restul de 69 de imobile din cele 75 invocate de primarul Ciucu sunt doar incluse în lista-sinteză a programului și se află în diferite etape tehnice.
Primăria invocă Legea nr. 212/2022 și susține că sumele reprezentând contribuția Muncipiului București pot fi recuperate de la beneficiarii direcți – proprietarii sau asociajiile de proprietari – ”prin încheierea unor contracte de restituire, în condiții eșalonate”.
Sursa citată nu menționează însă cum pot fi încheiate astfel de ”contracte” la proiectele deja contractate și aflate în derulare.
Conform reglementărilor tehnico-economice în vigoare, documentațiile de proiectare pentru consilidarea imobilelor includ mai multe categorii de cheltuieli care nu sunt eligibile pentru finanțare de la bugetul de stat și care, potrivit legii, trebuie suportate din bugetul local al Municipiului București.
Acestea sunt generate de structura devizului general al investițiilor și cuprind:
- marja de buget, destinată acoperirii variațiilor anticipate ale costurilor pe parcursul implementării, calculată ca procent din anumite categorii de cheltuieli ale devizului general;
- rezerva de implementare pentru ajustarea de preț, destinată acoperirii variațiilor neprevăzute ale prețurilor materialelor și ale pieței construcțiilor, aplicată etapizat pe perioada execuției.
