Ministerul Finanțelor a pregătit legislația pentru introducerea CNP-ului fiscal pentru cumpărături, un proiect fiind publicat pe site-ul instituției în dezbatere publică. Acesta va purta denumirea de Număr de Identificare Digitală (NID). ANAF va continua să administreze contribuabilii intern utilizând CNP pentru persoane fizice, dar aceștia se vor putea autentifica digital în relația cu ANAF folosind numărul de identificare digitală (asociat cu CNP). Acesta va putea fi utilizat și pentru imprimare pe bonurile fiscale, doar la cerere, în locul CNP.
Numărul de Identificare Digitală (un alias pentru CNP) va putea fi folosit și pentru facturile emise în sistemul e-Factură, în locul CNP.
Orice persoană fizică care deține cod numeric personal poate solicita organului fiscal central alocarea unui număr de identificare digitală, atribuit în scop fiscal, care să fie utilizat la interacțiunea persoanei fizice cu sistemele digitale în care se solicită identificarea sa prin înscrierea codului numeric personal.
Sistemele digitale, structura numărului de identificare digitală, precum și procedurile privind solicitarea, atribuirea și anularea acestuia se vor aproba prin ordin al președintelui ANAF.
Proiectul mai prevede faptul că odată cu solicitarea deschiderii unui cont bancar, a unui cont de plăți sau închirierea unei casete de valori, instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică vor transmite organului fiscal central solicitarea de atribuire a numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală, pentru persoanele fizice nerezidente sau pentru persoanele juridice care nu dețin cod de identificare fiscală.
Pe baza datelor transmise, Ministerul Finanțelor va atribui numărul de identificare fiscală sau, după caz, codul de înregistrare fiscală, va înregistra fiscal persoana respectivă și va comunica instituției de credit, instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică informația referitoare la înregistrarea fiscală în termen de 5 zile de la data solicitării atribuirii numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală.
Totodată se va emite certificatul de înregistrare fiscală, care se păstrează de către organul fiscal până la data ridicării de către contribuabil sau împuternicitul acestuia.
“În cazul în care solicitarea de atribuire a numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală se realizează prin intermediul aplicației online a ANAF, numărul de identificare fiscală sau, după caz, codul de înregistrare fiscală se comunică instituției de credit, instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică prin aplicația online spre a fi înregistrat în evidențele informatice ale acesteia”, se arată în proiect.
Principalele modificãri vizeazã:
Acordarea eșalonãrii la platã în formã simplificatã, inclusiv pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursã, în anumite condiții
Se propune ca în categoria obligațiilor fiscale ce pot face obiectul eșalonãrii la platã în formã simplificatã sã fie reincluse cele cu reținere la sursã. În fapt, prin Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordãrii eșalonãrii la platã în formã simplificatã pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursã.
Aceastã mãsurã a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiarã temporarã, astfel cã prin proiectul de act normativ se propune sã se poatã include în eșalonarea la platã în formã simplificatã și obligațiile fiscale cu reținere la sursã, cu condiția achitãrii unui procent de cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscalã. Aceastã mãsurã are în vedere obținerea unor rezultate cât mai avantajoase, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, cât și de drepturile și obligațiile debitorului.
Posibilitatea plãții obligațiilor fiscale în conturile de venituri bugetare aferente fiecãrui tip de obligație fiscalã
Prin modificarea prevederilor legale referitoare la plata obligațiilor fiscale s-a propus oferirea posibilitãții contribuabililor/plãtitorilor de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligațiilor, respectiv în contul unic sau în conturile de venituri bugetare aferente fiecãrui tip de obligație fiscalã.
Stabilirea unor mijloace electronice de comunicare mai facile cu reprezentanții legali/desemnați ai mediului de afaceri, pentru informarea periodicã privind situația fiscalã
Se propune ca, în relația cu ANAF, contribuabilii/plãtitorii înrolați în SPV sã trimitã prin acest sistem o declarație pe propria rãspundere a reprezentanților legali/desemnați ai acestora, semnatã cu certificat calificat de cãtre reprezentanții legali/desemnați, prin care declarã datele de contactat proprii și își aleg modalitatea de comunicare electronicã cu organul fiscal central pentru primirea informațiilor cu privire la situația fiscalã a contribuabilului/plãtitorului pe care-l reprezintã.
De asemenea, prin aceste mijloace de comunicare, reprezentanții legali/desemnați pot sã-și dea acordul pentru transmiterea ordinului de debitare a conturilor bancare, de cãtre organul fiscal, în vederea achitãrii obligațiilor fiscale pe care contribuabilii/plãtitorii le datoreazã.
Totodatã, prin manifestarea opțiunii de platã recurentã, contribuabilii/plãtitorii sunt de acord, ca la împlinirea termenelor de platã, sã fie debitat contul bancar în limita sumelor aferente achitãrii obligațiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eșalonare, precum și a altor obligații care reprezintã condiție de menținere a valabilitãții înlesnirii la platã acordate.
Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate
Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altã parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicitãții bunurilor prin platforme specializate, precum și pentru digitalizarea activitãții de organizare a licitațiilor prin platforma on-line. În fapt, prin PNRR este finanțat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizãri mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altã parte, de valorificare printr-o procedura transparentã și concurențialã, astfel încât prețul bunurilor valorificate sã creascã.
Mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasãri și plãți în numerar în cazul debitorilor care au înființate popriri asupra conturilor bancare
Se propune micșorarea plafoanelor existente în vigoare privind operațiunile de încasãri și plãți în cazul debitorilor care au înființate popriri asupra disponibilitãților bãnești, pânã la emiterea deciziei de ridicare a acesteia, având în vedere gradul scãzut de recuperare a datoriilor, ca urmare a faptului cã lichiditãțile financiare ale acestora nu se ruleazã prin conturile bancare.
În acest sens, contribuabilii prevãzuți la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificãrile și completãrile ulterioare, care au înființate popriri bancare, efectueazã operațiunile de încasãri și plãți în numerar în urmãtoarele condiții:
· în cazul debitorului mare contribuabil pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al cãror cuantum depãșește suma de 40.000 lei, de la persoanele prevãzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificãrile și completãrile ulterioare încaseazã în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei și efectueazã plãți cãtre acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei;
· în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al cãror cuantum depãșește suma de 20.000 lei, de la persoanele prevãzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificãrile și completãrile ulterioare, încaseazã în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei și efectueazã plãți cãtre acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei;
· în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepția persoanelor fizice, pentru care s-au înființat popriri pentru obligații bugetare al cãror cuantum depãșește suma de 10.000 lei, de la persoanele prevãzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificãrile și completãrile ulterioare, încaseazã în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei și efectueazã plãți cãtre acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei.
Introducerea numãrului de identificare digitalã, alternativ CNP-ului
Se propune utilizarea de cãtre persoanele fizice a unui numãr de identificare digitalã, ca o alternativã la CNP, pentru funcționarea corectã a sistemelor digitale care solicitã utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoanã fizicã poate alege sã își dovedeascã identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numãrul de identificare digitalã în locul CNP-ului.
Măsurile pregătite de Ministerul Finanțelor
Prin modificarea art.9 alin.(2) se propune reglementarea unui nou caz în care organul fiscal nu este obligat să aplice procedura de audiere a contribuabilului, respectiv cu cazul când organul fiscal urmează să aplice procedura de stabilire din oficiu a creanțelor fiscale.
La art. 23 alin. (1) se propune introducerea unei noi litere prin care să se reglementeze regimul de recuperare a obligațiilor fiscale datorate de asocierile și entitățile fără personalitate juridică, în cazul radierii acestora din registrele în care au fost înregistrate. Astfel, membrii asocierilor și entităților fără personalitate juridică vor prelua obligațiile fiscale datorate de acestea, în condițiile legii care reglementează încetarea existenței acestor entități.
De altfel, potrivit art. 225, pentru executarea silită a creanțelor fiscale datorate de o asociere fără personalitate juridică, chiar dacă există un titlu executoriu pe numele asocierii, pot fi executate silit atât bunurile mobile și imobile ale asocierii, cât și bunurile personale ale membrilor acesteia.
Prevederile alin. (3) ale art. 23, se vor prelua la art. 24 alin. (1), prin introducerea în cuprinsul acestui alineat a unei noi litere, lit. c), prin care să se reglementeze faptul că devine debitor garant persoana fizică, pentru obligațiile fiscale datorate de aceasta ca urmare a desfășurării unei profesii liberale sau a exercitării unei activități economice în mod independent. În acest caz, aceasta răspunde pentru obligațiile fiscale datorate ca urmare a exercitării profesiei sau activității cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru recuperarea creanțelor fiscale, respectiv în situația în care a fost declarată starea de insolvabilitate cu sau fără venituri și/sau bunuri urmăribile, pot fi urmărite și celelalte venituri și bunuri ale debitorului persoană fizică. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din
Legea nr. 287/2009 - Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile. În fapt, ca și în cazul persoanei juridice care a înființat sedii secundare, potrivit legii, persoana fizică a înființat entități prin care desfășoară anumite activități, astfel că patrimoniul acesteia, respectiv disponibilitățile, veniturile și bunurile deținute de persoana fizică pot fi supuse executării silită, fără nicio altă formalitate, prin efectul legii. În fapt, despre obligațiile fiscale datorate din profesia liberală sau din activitatea economică exercitată, persoana fizică are cunostință fiind una și aceeași persoană.
La art. 24 se introduce un nou alineat, alin. (21), prin care se reglementează faptul că, în cazul radierii persoanei fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent ori a unui sediu secundar, persoana fizică sau, după caz, persoana juridică care le-a înființat, preia obligațiile fiscale, sens în care se va transmite debitorului garant o înștiințare privind obligațiile fiscale preluate de la debitorul radiat, de către organul fiscal competent în administrarea debitorului garant. Actele administrative fiscale, actele de executare sau alte acte emise de organele fiscale și comunicate anterior radierii debitorului rămân valabile.
Se propune modificarea art. 25 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, în scopul unei înțelegeri mai clare a textului acestuia, din perspectiva stabilirii răspunderii persoanelor pentru obligațiile de care aceștia au avut cunoștință pe perioada în care au avut calitatea ce a stat la baza răspunderii.
Se propune completarea prevederilor art. 25 din Codul de procedură fiscală cu dispoziții prin care să fie prezentate o serie de elemente ajutătoare pentru organul fiscal în demonstrarea relei-credințe. Menționăm că elementele prezentate nu sunt limitative, rămânând în sarcina organului fiscal să dovedească prin orice mijloc de probă admis de lege reaua-credință, utilizând toate informațiile pe care le deține.
Se propune completarea art. 28 din Codul de procedură fiscală cu un nou alineat, respectiv alineatul (4), care să prevadă faptul că, cesiunea sumelor de restituit/de rambursat se efectuează numai în situația în care cesionarul înregistrează obligații bugetare restante.
Conform prevederilor actuale, sumele de rambursat din TVA sau de restituit, pot fi cesionate unei alte persoane, fără a se reglementa faptul că, cesionarul trebuie să înregistreze obligații fiscale restante care să fie stinse cu aceste sume de restituit.
Fără a exista o astfel de prevedere, contribuabilii își pot înstrăina aceste venituri prin înțelegeri cu alte persoane, întrucât în cazul în care, cesionarul nu are datorii, acesta din urmă poate solicita restituirea în locul cedentului.
Prin introducerea condiției ca cesionarul să înregistreze datorii, statul se asigură că această formă de transfer a banilor, se realizează cu scopul întoarcerii acestora sub formă de venituri la buget. În fapt, sumele de bani pe care cedentul trebuie să le plătească cesionarului sunt rezultate din relații comerciale, astfel că, în cazul în care cesionarul nu înregistrează obligații fiscale restante, cedentul ar putea să-și respecte clauzele contractuale comerciale prin solicitarea restituirii sumei pe care o are de încasat de la buget și plata acesteia către cesionar. Prin această formă de transfer a sumelor de bani intre cedent si cesionar, fără ca cesionarul să înregistreze obligații fiscale restante s-ar putea periclita recuperarea de către alți creditori a sumelor de bani ce li se cuvin de la cedent, având în vedere că acestea nu vor mai fi derulate prin conturile bancare ale cedentului.
Se propune completarea cu un nou articol, art. 801 , prin care se reglementeaza modalitatea de comunicare electronică cu reprezentanții legali/desemnați ai contribuabililor/plătitorilor prevăzuți la art. 79 alin. (11), înrola în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/A.N.A.F. (SPV). În vederea informării reprezentanților legali/desemnati asupra situației fiscale a contribuabililor/plătitorilor, se impune reglementarea obligativității declarării de către aceștia a modalității de comunicare prin mijloace electronice, în termen de 30 de zile de la data înrolării contribuabilului/plătitorului în SPV. În fapt, prin modalitatea de informare a reprezentanților legali/desemnați, statul are în vedere să permită acestora să ia decizii cu privire la respectarea obligațiilor de declarare/plată, ținând cont că sunt direct răspunzători de respectarea prevederilor legale din această perspectivă. Pe de altă parte, pe lângă informările pe care le pot primi de la persoanele desemnate să țină evidențele contabile, reprezentanții legali/desemnați vor fi informați periodic de către administrația fiscală, astfel încât să-și gestioneze resursele financiare în cunoștință de cauză, având posibilitatea să dispună de acestea pentru achitarea obligațiilor fiscale.Totodată, în cazul în care entitățile pe care le reprezintă beneficiază de înlesniri la plată, este foarte important ca, pe lângă contabilii acestora, să fie informați și reprezentanții legali/desemnați cu privire la plata ratelor și a altor obligații care reprezinta condiție de menținere a valabilității acestora, pentru a putea lua măsurile necesare în vederea achitării lor, astfel încât înlesnirile la plată să nu fie pierdute.
Ori de câte ori se modifică informațiile declarate, reprezentanții legali/desemnați transmit o nouă declarație de modificare/înlocuire a celei inițiale. De precizat este faptul că, după adoptarea acestor noi prevederi aduse Codului de procedură fiscală, administrația fiscală va comunica astfel:
a) cu contribuabilii/plătitorii, prin intermediul persoanelor desemnate să aibă acces la sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/A.N.A.F. (SPV), reglementat la art. 79. Acestora li se vor comunica documente de natura celor stabilite prin ordinul președintelui ANAF aprobat potrivit art. 79 alin. (4);
b) cu reprezentanții legali/desemnați ai contribuabililor/plătitorilorprin mijloacele electronice de comunicare alese prin declarația pe propria răspundere întocmită și transmisă de către contribuabilul/plătitorul pe care-l reprezintă. Acestora li se vor comunica informații referitoare la situația fiscală a contribuabililor/plătitorilor, cum ar fi cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante, confirmarea înregistrării în evidența fiscală a sumelor plătite pentru achitarea obligațiilor fiscale/bugetare etc.
Totodată, persoanele fizice care doresc să primească informații privind situația fiscală și prin alte mijloace electronice de comunicare decât prin SPV, pot transmite declarația pe propria răspundere reglementată de acest articol. De menționat este faptul că pentru aceștia nu există obligativitatea depunerii aceste declarații pe propria răspundere, așa cum este în cazul reprezentanților legali/desemnați ai contribuabililor prevăzuți la art. 79 alin. (11 ), fiind doar o opțiune a acestora.
Contribuabilii/plătitorii înrolați la data intrării în vigoare a ordonanței, în SPV, sunt obligați să depună declarația pe propria răspundere întocmită de reprezentantul legal/desemnat, astfel:
a) până la data de 30 septembrie 2024, contribuabilii/plătitorii care intră în categoria marilor contribuabili;
b) până la data de 31 octombrie 2024, contribuabilii/plătitorii care intră în categoria contribuabililor mijlocii;
c) până la data de 31 decembrie 2024, în cazul celorlalte categorii de debitori, altele decât cele de la lit. a) și b).
Se propune introducerea unui nou articol, art. 821 care prevede că organul fiscal central alocă oricărei persoane fizice un număr de identificare digitală atribuit în scop fiscal care să fie utilizat de persoanele fizice, în locul CNP-ului, pentru funcționarea corectă a sistemelor care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. La solicitarea persoanei fizice, acest număr va fi comunicat fie prin utilizarea serviciului „Spațiul privat virtual” fie prin utilizarea altor mijloace de comunicare în mediu electronic (de exemplu, o aplicație pusă la dispoziția persoanei fizice pe site-ul ANAF sau pe telefon). Astfel, o persoană fizică poate lege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând acel număr de identificare digitală în scop fiscal în locul codului numeric personal.
Se propune completarea art. 83 alin.(4), în scopul corelării cu dispozițiile art. 61 din Codul de procedură fiscală, în sensul că la deschiderea unui cont bancar, de plăți ori închirierea unei casete de valori atât instituțiile de credit cât și instituțiile de plată ori instituțiile emitente de monedă electronică să transmită organului fiscal central solicitarea de atribuire a numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală, pentru persoanele fizice nerezidente sau pentru persoanele juridice care nu dețin cod de identificare fiscală. Pe baza datelor transmise, Ministerul Finanțelor atribuie numărul de identificare fiscală sau, după caz, codul de înregistrare fiscală, înregistrează fiscal persoana respectivă și comunică instituției de credit, instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică informația referitoare la înregistrarea fiscală în termen de 5 zile de la data solicitării atribuirii numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală. Totodată se emite certificatul de înregistrare fiscală, care se păstrează de către organul fiscal până la data ridicării de către contribuabil sau împuternicitul acestuia. În cazul în care solicitarea de atribuire a numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală se realizează prin intermediul aplicației online a A.N.A.F., numărul de identificare fiscală sau, după caz, codul de înregistrare fiscală se comunică instituției de credit, instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică prin aplicația online spre a fi înregistrat în evidențele informatice ale acesteia.
Se propune completarea art. 83 cu un nou alineat, alin. (41 ) în sensul că un subiect de drept fiscal care nu și-a îndeplinit obligația de înregistrare fiscală, poate fi înregistrat din oficiu de organul fiscal central și la solicitarea unei instituții de interes public în scopul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, în considerarea faptului că, pot apărea situații în care și alte entități, cum este cazul instituțiilor de interes public definite potrivit actelor normative de organizare și funcționare, care sunt învestite să îndeplinească un serviciu de interes public, în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să utilizeze codul de identificare fiscală.
De asemenea, se propune completarea art.83 cu un nou alineat, alin.(6), care să reglementeze expres unicitatea numărului de identificare fiscală. Astfel, pentru persoanele nerezidente care intră într-un raport juridic fiscal, să se aloce un număr unic de identificare fiscală, pentru a facilita sarcina organelor fiscale de a identifica cu exactitate contribuabilii nerezidenți și de a putea evalua corect îndeplinirea obligațiilor de declarare și de plată de către aceștia, contribuind astfel la eficientizarea activității de administrare fiscală.
Se propune completarea art. 86 cu un nou alineat, alin. (21) care să prevadă obligația contribuabilului nerezident de a declara și datele sale de identificare din țara de rezidență, în special numărul de identificare fiscală (TIN – tax identification number) Această propunere are la bază procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Astfel, la data de 25 ianuarie 2022, a decis demararea discuțiilor de aderare cu România, context în care, la reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din luna iunie 2022, ca primă etapă a acestui proces, a fost adoptată Foaia de Parcurs pentru România, elaborată de Secretariatul OCDE cu contribuția a peste 20 de comitete tehnice și structuri subsidiare.
Se propune introducerea unui nou articol, art. 921 , prin care să se reglementeze acordarea unui identificator nefiscal utilizat în relația cu organul fiscal central, de către orice persoană sau entitate care nu este subiect într-un raport juridic fiscal și care are obligația sau optează pentru îndeplinirea unor obligații stabilite de lege. Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, Agenția Națională de Administrare Fiscală administrează impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii, precum și orice alte obligații date de lege în competența sa.
Pentru ca aceste categorii de entități, care nu au calitatea de contribuabil, deci nu au obligația de înregistrare fiscală, să poată îndeplini obligațiile legale sau să poată utiliza opțiunea care le-a fost acordată de lege, este necesar să li se atribuie un identificator nefiscal, cu o structură similară codului de identificare fiscală. După obținerea unui astfel de identificator nefiscal, persoanele care nu au calitatea de subiect al unui raport juridic fiscal, vor avea acces în sistemele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a se înregistra ca utilizator al Spațiului privat virtual, pentru a accesa sistemul Ro e-Factura pentru a transmite și/sau primi facturi, pentru a depune raportările prevăzute de lege sau pentru depunerea formularului 112 Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, dacă și-au exercitat opțiunea, potrivit legii.
Se propune completarea art.149 cu un nou alineat, alin. (7) care să prevadă expres interdicția organelor fiscale de a emite decizie de impunere în cazul în care sunt sesizate organele de urmărire penală în situația în care constatările făcute ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni în procedura de verificare documentară, în vederea asigurării respectării Hotărârii CEDO din 21 octombrie 2014 în Cauza Lungu și alții împotriva României.
Se completează prevederile art. 153 cu un nou alineat prin care se reglementează modul de urmărire și înregistrare în evidența fiscală a titlurilor de creanță/titlurilor executorii care vizează acelasi debitor si aceleasi obligatii fiscale. De asemenea, se reglementează și situația în care unul din titlurile executorii cuprinde sume mai mari decât cele pentru care s-a atras deja rapsunderea solidară. Astfel, pentru a nu se ajunge în situații în care se recuperează de mai multe ori aceeași obligație fiscală/bugetară, se impune reglementarea faptului că în evidența fiscală a persoanei obligată să o plătească, aceasta se înregistrează o singură dată, iar recuperarea se realizează în baza oricărui titlu executoriu în care obligația a fost stabilită.
La art. 156 se introduc șase noi alineate prin care se reglementează:
a) termenul legal de plată a obligațiilor fiscale stabilite prin declarație fiscală depuse cu întârziere de contribuabili/plătitori, ca fiind data depunerii acesteia, similar situației în care prin declarație rectificativă se suplimentează cuantumul obligațiilor fiscale declarate;
b) posibilitatea contribuabililor/plătitorilor de a opta pentru plata recurentă a obligațiilor fiscale, prin transmiterea unei cereri la organul fiscal central. În baza acestei cereri organul fiscal transmite instituției de credit un ordin de debitare a contului bancar în limita obligațiilor fiscale declarate, a ratelor cuprinse în graficele de eșalonare, precum și a altor obligații fiscale care reprezintă condiție de menținere a valabilității înlesnirii la plată acordată.
Mecanismul de debitare a conturilor va fi proiectat în așa fel încât, prin sisteme electronice automate, similare principiilor de indisponibilizare a conturilor în cazul popririi, să se solicite instituțiilor de credit virarea sumelor de bani în limita obligațiilor fiscale pe care contribuabilii/plătitorii le datorează.
Astfel, în baza ordinului de debitare, instituțiile de credit vor transmite soldul sumelor existente în conturile bancare, pe baza cărora aplicația informatică ce va fi special dezvoltată la nivelul MF/ANAF, va sorta în ordine descrescătoare aceste sume si va transmite ordonanțare de plată către instituțiile de credit care au înregistrate în conturile bancare ale contribuabililor/plătitorilor sumele care să acopere obligațiile fiscale datorate de aceștia, în vederea efectuării viramentelor.
În fapt, acest mecanism este unul deja cunoscut atât de către contribuabili/plătitori, cât și de către instituțiile de credit, întrucât este deja utilizat de către ANAF prin aplicația informatică e-Popriri și are drept scop debitarea conturilor bancare în limita obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili/plătitori, chiar dacă în conturi deținute de aceștia există disponibilități bănești în cuantum mai mare decât valoarea obligațiilor.
Prin aplicarea acestui mecanism, va exista un decalaj de timp de la data transmiterii ordinului de debitare (mai ales în cazul în care declarația fiscală va fi depusă în data la care se împlinește termenul de plată) până la data primirii fișierelor cu viramentele efectuate de către instituțiile de credit, sens în care se reglementează faptul că nu se calculează și nu se datorează , până la data debitării contului, obligații fiscale accesorii pentru obligațiile fiscale stinse integral cu viramentele efectuate de instituțiile de credit.
Condiția pentru a opta pentru plată recurentă, este aceea de a nu înregistra contribuabilul/plătitorul obligații fiscale restante.
c) notificarea reprezentantului legal/desemnat al contribuabilului/plătitorului, după expirarea termenului de plată, prin mijloacele electronice declarate în condițiile art. 80^1 din Codul de procedură fiscală, cu privire la cuantumul total al obligațiilor fiscale restante. Ca urmare a informațiilor furnizate, reprezentantul legal/desemnat poate să își dea acordul de a se debita contul contribuabilului/plătitorului pe care-l reprezintă, în limita obligațiilor fiscale restante. În acest caz, măsurile de executare silită nu vor începe în situația în care, ca urmare a transmiterii ordinului de debitare către instituția de credit, aceasta va vira întreaga sumă solicitată de către organul fiscal.
Aceste ultime două măsuri sunt menite să faciliteze conformarea la plată a obligațiilor fiscale, prin demersuri simplificate și utilizându-se astfel mijloacele electronice de comunicare la distanță. Despre debitarea contului bancar va fi informat atat contribuabilul/plătitorul prin SPV, cât și reprezentantul legal/desemnat prin mijloacele de comunicare electronice alese, cu privire la acest fapt. În cazul în care obligațiile fiscale nu au fost stinse integral, pentru diferența de obligații fiscale nestinse se demarează procedura de executare silită.
Se completează art. 158 cu un nou alineat, alin. (7), prin care se reglementează faptul că, în cazul în care declarațiile de impunere nu sunt depuse, potrivit legii, contribuabilul/plătitorul va fi notificat, aplicându-se în mod corespunzător prevederile art. 107, caz în care acesta va fi obligat să depună o nouă cerere pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, după respectarea prevederilor legale privind declararea obligațiilor fiscale.
Se propune modificarea art. 159 alin. (1) , în scopul îndeplinirii cu eficiență de către Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a unui serviciu de interes public, întrucât se impune, în interesul corelării dispozițiilor Codului de procedură fiscală cu cele ale Legii nr. 36/1995, eliminarea obligației de prezentare la organul fiscal local a delegației date de către contribuabil notarului public în vederea solicitării certificatului de atestare fiscală.
Se completează art. 160 cu trei noi alineate, prin care se prevede obligativitatea solicitării prezentării certificatelor de atestare fiscală, ori de câte ori are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra unor bunuri reprezentând clădiri și terenuri, atât de către proprietarul bunului, cât și de către persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate.
De asemenea, se reglementează faptul că dacă proprietarul înregistrează obligații fiscale/bugetare restante, în certificatul de atestare fiscale se menționează acordul organului fiscal central de a se realiza operaținea de înstrăinare a bunului, și se indică contul în care se vor vira sumele aferente achitării obligațiilor mfiscale/bugetare datorate de către proprietar. Astfel, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, notarul verifică existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central.
Prin această măsură, statul are în vedere să prevină periclitarea colectării creanțelor bugetare, prin condiționarea realizarii tranzacțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, de achitarea obligațiilor fiscale/bugetare restante datorate de proprietar. În caz contrar, există riscul ca proprietarul să intre in starea de insolvabilitate sau de insolvență, ceea ce ar conduce la nerecuperarea obligațiilor bugetare la bugetul general consolidat. În fapt, și în cazul obligațiilor fiscale datorate bugetelor locale, transferul dreptului de proprietate este condiționat de achitarea acestor obligații. În situația în care transferul dreptului de proprietate se realizeaza prin donație, caz în care nu există un preț de înstrăinare prin care să se asigure recuperarea obligațiilor fiscale/bugetare datorate de proprietar, se impune ca realizarea unui astfel de transfer al dreptului de proprietate să fie condiționată de achitarea anticipată a obligațiilor fiscale/bugetare restante, întrucât persoanele implicate pot uzita de această modalitate pentru ca proprietarul să nu achite obligațiile pe care le datorează.
În fapt, în cazul obligațiilor fiscale/bugetare restante înregistrate în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central, prin noua prevedere legală nu se are în vedere blocarea realizarii tranzacției, ci doar asigurarea din partea statului că se comportă similar unui creditor privat prudent în recuperarea veniturilor sale.
Totodată, se reglementează și faptul că, dacă persoana careia i se transferă dreptul de proprietate înregistrează obligații fiscale/bugetare restante, notarul public va comunica organului fiscal central, prin mijloace electronice de comunicare, o copie a actului de proprietate autentificat. Astfel, în funcție de comportamentul fiscal al persoanei careia i s-a transferat dreptul de proprietate asupra bunului, organul fiscal central poate dispune măsuri asigurătorii dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 213 din Codul de procedură fiscală sau instituie sechestru executoriu, în cazul în care aceasta nu achită obligațiile fiscale/bugetare restante în termen de 15 zile de la comunicarea somației.
Se propune modificarea preambulului alin. (8) al art. 160, prin care se are în vedere includerea în procedura deja aprobată și comunicarea prin mijloace eletronice a certificatului de atestare fiscală si a noilor documente prevăzute de dispozițiile alin. (71) - (73), în raport cu notarul public care va autentifica tranzacția de transfer al dreptului de proprietate.
