Guvernul introduce noi restricții la regimul microîntreprinderilor, cum ar fi deținerea unei participații de peste 25% la o singură microîntreprindere, față de trei în prezent, schimbări la eTransport, unde apar obligații privind echiparea mijloacelor de transport cu echipamente de transmisie a locației prin satelit, limitări semnificative în ce privește recuperarea pierderii fiscale și capacitatea de sponsorizare a firmelor. De asemenea, cresc accizele la produse energetice, etapizat, la 1 ianuarie și la 1 iulie.
Mare parte dintre aceste măsuri au fost prezentate deja.
Proiectul este disponibil aici
VEZI AICI ȘI ULTIMA ORĂ Ministrul Finanțelor anunță o greșeală la profesori - Îmi cer scuze, ne-am grăbit!
Modificări pentru microîntreprinderi
- se limiteaza de la 3 la 1 numărul microîntreprinderilor la care o persoană poate deține o participație de peste 25%. Restricția va ține cont și de deținerile persoanelor afiliate.
- se propune abrogarea excepției care dădea posibilitatea firmelor din HoReCa să se încadreze la regimul de microîntreprindere fără să respecte o serie de cerințe stabilite în acest sens
- se revine la notiunea de intreprinderi legate la calculul cifrei de afaceri de 500.000 euro
- se elimina sponsorizarea la microintreprinderi
Alte modificări
- Magazinele cash and carry, supermagazinele și hipermagazinele au un plafon majorat la 500.000 de lei, de la 50.000 de lei anterior fără excepții, pentru sumele în numerar aflate în casierie la sfârșitul fiecărei zile. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.”
- Nivelul accizelor pentru produsele energetice se actualizează cu creșterea prețurilor de consum după cum urmează:
- începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 50% din creșterea prețurilor de consum;
- începând cu data de 1 iulie 2024, cu 50% din creșterea prețurilor de consum.
- Limita de deductibilitate pentru abonamentele sportive scade de la 400 de euro anual la 100 de euro anual, potrivt modificărilor propuse la regulile generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate
- Reținerea de către plătitorii de chirii a impozitului pe chirii, dacă plătitorii conduc evidență contabilă
- Limitează deductibilitatea cheltuielilor cu sediul la 50%
- Pierderile fiscale se reportează doar 5 ani în loc de 7 și se pot deduce doar 75%
- Scade de la 400 lei la 100 lei plafonul pentru sumele care pot fi acordate angajaților în regim de telemuncă, fără ca la aceste sume să se rețină contribuții sociale
- ONG-uri, partide, sindicate și alte organizații care în cursul anului primesc sponsorizări/sume redirecționate din impozit peste un anumit nivel, trebuie să depună pe lângă situațiile anuale și o declarație explicativă, ambele auditate de un auditor financiar extern dacă sumele din subvenții, sponsorizări, sume redirecționate trec de 200.000 de lei.
- amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei la încsări/plăți reprezentând împrumuturi, altfel decât prin instrumente de plată fără numerar, între firme și persoane fizice în calitate de asociați/acționari/administratori/persoane fizice/alți creditori exclusiv creditorii instituționali
- Amenzile la e-Factura se aplica incepand cu 01 iulie 2024 (consultant fiscal Cornel Grama).
- Declaratiile 392 A si B se proroga pana la 31.12.2026 (consultant fiscal Cornel Grama).
- "Proiectul introduce și obligația platii CASS la 6 salarii minime pentru alte categorii de venituri (chirii, dividende, bursă, dobânzi, crypto, etc), dacă respectivele persoane au estimat un venit mai mare de 6 salarii minime și în fapt realizează sub 6 salarii minime (când depun Declarația unică finală). DOAR acestea datorează contribuția la CASS la 6 salarii minime daca:
- a) nu au obținut venituri din salarii și asimilate salariilor pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile;
- b) nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a) - c) și e) - g);
- c) au obținut venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) (aici intra activitatile indpendente) pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120."
Prin urmare cei care nu au estimat nimic și realizează sub plafonul de 6 salarii minime nu datorează CASS, doar dacă optează pentru a fi asigurați."
(Cornel Grama, consultant fiscal)
28 noiembrie - Profit Financial.forum
eTransport - obligații noi, sancțiuni de la 1 iulie
Se propune redefinirea monitorizării transporturilor rutiere pe teritoriul național a bunurilor cu risc fiscal ridicat, și a transporturilor rutiere internaționale de bunuri.
Astfel:
- transportul rutier pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat - transportul rutier la nivel național pe drumurile publice, având punctul de plecare și punctul de sosire pe teritoriul României, al bunurilor stabilite ca fiind din categoria celor cu risc fiscal ridicat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, indiferent de modul de organizare a transportului
- transportul rutier internațional de bunuri - transportul rutier de bunuri de pe teritoriul unui stat membru sau de pe teritoriul unei țări terțe către teritoriul național și transportul de bunuri inițiat pe teritoriul național către teritoriul unui stat membru sau către teritoriul unei țări terțe;
Completarea Art. 4 cu privire la introducerea în cadrul componentelor care fac parte din Sistemului RO e-Transport, după cum urmează:
Art. 4 alin (1) lit. a^1) module informatice puse gratuit la dispoziție organizatorului transportului de Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a
furniza informații cu privire la poziționarea mijlocului de transport prin utilizarea dispozitivelor de tip terminal de telecomunicații.
Art. 4 alin (1) lit. b^1) dispozitive care transmit date de geolocalizare a mijlocului de transport, dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și
transmisie de date prin satelit, pe care este instalat software-ul furnizat de Centrul Național pentru Informații Financiare, utilizat pentru monitorizarea traseului de transport al bunurilor.
Pentru a se asigura transmiterea datelor de poziționare a autovehiculului, au fost stabilite responsabilități și măsuri coercitive, astfel:
Operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit în situația în care vehiculul de transport nu este dotat cu echipamente proprii de poziționare.
Conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.
Având în vedere observațiile rezultate din activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost stabilite oblibații suplimentare operatorului de transport să pună la dispoziția conducătorului auto codul UIT primit conform prevederilor art. 8 alin (2) din OUG nr. 41/2022 și conducătorul vehiculului de transport să prezinte, la solicitarea organelor competente codul UIT aferent transportului.
Deși obligațiile prevăzute în prezenta modificare a OUG 41/2022 intră în vigoare la data publicării, se propune ca sancțiunile contravenționale să se aplice începînd cu data de 1 iulie 2024.
Mecanismul de recuperare a pierderilor fiscale
Din necesități de consolidare bugetară se propune pentru pierderea anuală:
- reducerea perioadei de recuperare din profiturile impozabile obținute, de la 7 ani consecutivi la 5 ani consecutivi, începând cu cea stabilită în anul 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024,
- limitarea la 70% inclusiv din profiturile impozabile ale perioadei fiscale respective.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Condiția de deținere de către asociați/acționari a trei microîntreprinderi
În scopul întăririi regulilor de prevenire a fragmentării afacerilor prin care se urmărește accesul la aplicarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, se extinde analiza condiției
actuale de deținere directă de către asociați/acționari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.
În același timp, pentru că sistemul de impozitare este unul favorabil se propune și reducerea numărului de microîntreprinderi deținute de un acționar/asociat, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare la o singură microîntreprindere.
Măsura propune restrângerea sferei de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor având în vedere necesitățile de consolidare bugetară precum și respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul reformei fiscale.
2. Condiția privind depunerea situațiilor financiare anuale
Se propune instituirea unei condiții legate de obligația depunerii la termen a situațiilor financiare anuale pentru încadrarea în sistemul fiscal al microîntreprinderilor. Verificarea aplicării condiției se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al președintelui ANAF.
3. Situația întreprinderilor legate
Se reglementează ca în cazul în care o microîntreprindere se găsește în relații speciale, cu alte persoane juridice române, care conduc la încadrarea acestora în categoria «întreprinderilor legate», definite potrivit Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, condiția legată de stabilirea valorii plafonului de 500.000 euro să se verifice pe baza veniturilor însumate pentru toate întreprinderile legate, inclusiv cu cele ale persoanei care verifică îndeplinirea condițiilor de microîntreprindere.
4. Microîntreprinderile din domeniul HoReCa
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se abrogă prevederile speciale referitoare la persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa. Se propune ca aceste persoane juridice române să aplice regulile generale ale sistemului de impunere pentru microîntreprinderi, inclusiv în ceea ce privește verificarea condițiilor de încadrare sau de ieșire din sistemul de impunere pentru microîntreprinderi.
Întrucât pentru anul fiscal 2023 microîntreprinderile din domeniul HoReCa au fost exceptate, potrivit legii, de la îndeplinirea condițiilor de încadrare în acest sistem, se propune ca microîntreprinderile care au desfășurat activități în domeniul HoReCa, până la data de 31 decembrie 2023, să aplice condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.
5. Activități de intermediere în domeniile asigurărilor și reasigurărilor
Se propune introducerea, pentru persoanele juridice române care realizează venituri conexe din activități de asigurare și reasigurare, unei reguli pentru păstrarea acestora în sfera de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în situația în care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.
7. Inactivitatea temporară
Se propune o regulă fiscală pentru persoana juridică aflată în inactivitate temporară, respectiv că acestea rămân în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate, urmând ca la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii de reluare a activității, să verifice dacă îndeplinește condițiile prevăzute pentru aplicarea acestui sistem.
8. Redirecționarea sponsorizărilor, eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microintreprinderilor a sponsorizărilor, a burselor acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional - dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale
Se propune:
- eliminarea redirecționării valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările;
- eliminarea scăderii din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sponsorizărilor, burselor acordate elevilor școlarizați în învățământul profesional - dual și a aparatelor de marcat electronice fiscale.
9. Măsuri tehnice
Sunt propuse și măsuri tehnice, necesare pentru corelarea legislativă a modificărilor reglementate.
Impozitul pe profit
1. Impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale
Se propune:
- eliminarea sintagmei „care nu sunt cuprinse în indicatorul I” referitoare la veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
- clarificarea determinării cifrei de afaceri pentru grupul fiscal;
- introducerea unei reguli antiabuz pentru înstrăinarea imobilizărilor/activelor luate în calculul impozitului minim și impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale prin instituirea unei obligații de a păstra în patrimoniu activele care intră in formula de calcul a impozitului minim sau suplimentar cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. Aceasta regulă se propune a fi instituită pentru evitarea situațiilor in care cuantumul impozitului este influențat de indicatorul ”valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024”, indicator care diminuează baza impozabilă.
2. Aplicarea facilității scutirii de impozit a profitului reinvestit pentru aparate de marcat electronice fiscale
Abrogarea prevederilor art. 22 alin. (10^1) din Codul fiscal, referitoare la interdicția de aplicare a facilității fiscale pentru profitul reinvestit în cazul achizițiilor de aparate de marcat electronice.
Pentru achiziția de aparate de marcat electronice fiscale încetează neaplicarea facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, începând cu data de 1 ianuarie 2024, luând în considerare faptul că începând cu această dată costul de achiziție al aparatelor respective nu se mai scade din impozitul pe profit, urmând ca acesta să se înregistreze pe cheltuieli sau să se recupereze prin amortizarea fiscală.
3. Regimul fiscal al cheltuielilor privind creșele, grădinițele și educația timpurie
Se propune includerea cheltuielilor privind funcționarea creșelor și grădinițelor, precum și a decontărilor privind cheltuielile aferente educației timpurii pentru copiii angajaților în cadrul dispozițiilor aplicabile cheltuielilor sociale. Totodată, sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, conform legislației în vigoare, se limitează la nivelul sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și reparațiile locuințelor de serviciu și a celor aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice
Se propune modificarea regimului de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere și reparare a locuințelor de serviciu corespunzătoare suprafeței construite prevăzute de lege pentru locuințele de serviciu, prin eliminarea majorării, în cotă de 10%, a suprafeței respective.
Se propune modificarea regimului de deducere limitată, la calculul rezultatului fiscal, pentru cheltuielile de funcționare, întreținere și reparare a unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice care este folosită și în scop personal, de la deducerea corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului în baza contractelor încheiate între părți, la deducerea în limita a 50% din valoarea acestora.
Sediile sociale achiziționate în clădiri individuale de locuit/ansambluri de locuințe situate în zone rezidențiale
Se reglementează deducerea la calculul rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile de funcționare, întreținere, reparații și amortizare aferente unui sediu social, care sunt înregistrate în legătură cu sediile sociale achiziționate de contribuabili în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, definite potrivit prevederilor legale, sedii sociale care nu sunt utilizate exclusiv pentru desfășurarea activității economice a acestor contribuabili.
Totodată, în cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, de către acționari sau asociați, se clarifică faptul că aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
Eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit a cheltuielilor reprezentând burse private, a mecanismului de redirecționare a sponsorizărilor/actelor de mecenat/ burselor private/altor mijloace financiare, precum și eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, din cadrul bunurilor, mijloacelor financiare și serviciilor acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF și altor organizații internaționale
Se propune reducerea impactului cheltuielilor cu bursele private asupra impozitului pe profit. Bursele private nu se mai scad din impozitul pe profit și se deduc în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, precum și în limita unei sume de 1.500 lei pentru fiecare bursă acordată.
Totodată, se propune eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit datorat prin redirecționarea valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările și actele de mecenat, privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF și altor organizații internaționale.
Schimbarea regimului fiscal al achiziției aparatelor de marcat electronice fiscale
Începând cu data de 01.01.2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la data punerii în funcțiune, potrivit legii, vor fi cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Costul lor de achiziție nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care contribuabilii datorează impozit pe profit trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit. Sumele reportate potrivit prevederilor în vigoare până la 31.12.2023 se vor putea scădea doar din impozitul fiscal al anului 2023.
Regulile fiscale privind determinarea cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile
Se propune ca, pentru determinarea ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor, potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară și care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opțiunii irevocabile de a recunoaște astfel titlurile de participare, să ia în calcul și sumele reprezentând diferențe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în creditul conturilor de rezerve ca urmare a vânzării/cesionării titlurilor de participare.
Ajustările pentru deprecierea creanțelor comerciale
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, se propune deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale și, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor ajustări, concomitent cu restrângerea categoriilor de creanțe pentru care se aplică această limită de deducere.
Ajustările pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare deținute de instituțiile financiare nebancare și sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, instituțiile de credit, instituțiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, instituțiile emitente de monedă electronică
Se propun modificări privind categoriile de active financiare deținute pentru care se vor acorda deduceri aferente ajustărilor pentru pierderi așteptate.
Pentru instituțiile financiare nebancare și pentru sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine înscrise în Registrul general, se reglementează categoriile de active pentru care se deduc ajustările pentru pierderile așteptate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile, respectiv:
- credite acordate clientelei, alta decât instituțiile de credit, cu excepția operațiunilor fără recurs;
- valori de recuperat de la clientelă (alta decât instituțiile de credit);
- creanțe aferente operațiunilor reverse repo efectuate cu clientela (alta decât instituțiile de credit);
- creanțe din operațiuni de leasing financiar, cu excepția celor care sunt în relație cu instituțiile de credit.
Aceste modificări vor fi luate în considerare inclusiv la definitivarea anului fiscal 2023.
Pentru instituțiile de credit persoane juridice române și pentru sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine se reglementează activele financiare pentru care se deduc ajustările pentru pierderi așteptate.
Având în vedere aceste modificări pentru instituțiile financiare nebancare, sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare – persoane juridice străine și instituțiile de credit se impune efectuarea unor corelări tehnice referitoare la deducerea ajustărilor efectuate, potrivit legii de organizare și funcționare, de către celelalte instituții, respectiv: instituții de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, instituții emitente de monedă electronică, persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată.
Astfel, pentru aceste categorii de contribuabili se mențin regulile actuale referitoare la deducerea ajustărilor efectuate potrivit legii de organizare și funcționare. Această modificare este de natură tehnică.
Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind alocarea profiturilor către sediile permanente /sediile permanente desemnate
Având în vedere faptul că, România urmează să adere la OCDE, este necesară completarea prevederilor art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (3) din Codul fiscal cu o referință la aplicarea prevederilor cuprinse în Raportul 2010 al OCDE privind atribuirea profiturilor sediilor permanente.
Reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a /altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic
Pentru costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțeazã achiziția/producția imobilizãrilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9) și care sunt efectuate cu persoane afiliate, definite potrivit art. 7 pct. 26, se propune a fi deduse, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro.
Totodată, se propune ca valoarea costurilor totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, să nu depășească plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Diminuarea plafonului deductibil la echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro, în condițiile menționate, are în vedere necesitățile impuse de consolidarea bugetară și de susținere a procesului investițional pentru mediul de afaceri.
De asemenea, pentru aplicarea celor două plafoane deductibile, au fost introduse reguli de alocare a costurilor totale excedentare ale îndatorării reportate pe tranzacții/operațiuni efectuate cu persoane afiliate care nu finanțeazã achiziția/producția imobilizãrilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9), respectiv cu persoane neafiliate.
Plafonul de 500 000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică instituțiilor de credit –persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit –persoane juridice străine, instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții definite potrivit legii.
Reguli privind rezultatul fiscal consolidat în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală
Pentru clarificarea perioadei de recuperare a rezultatului fiscal consolidat anual negativ înregistrat în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală și pentru reducerea riscului de neconformare, se propune ca rezultatul fiscal consolidat negativ să se recupereze potrivit regulilor generale prevăzute la art. 31 din Codul fiscal.
După desființarea grupului, se propune ca rezultatele fiscale consolidate negative, înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării fiscale, să se recupereze de către persoana juridică responsabilă, potrivit art. 31, pe perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani/5 ani.
Ca urmare a propunerii de abrogare a măsurii privind impozitul specific unor activități, precum și a celei de eliminare a prevederilor privind scăderea din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, acordate potrivit legii, se modifică regulile fiscale care se corelează cu aceste noi prevederi.
Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii
1. În cazul contribuabililor pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune eliminarea din categoria cheltuielilor deductibile limitat a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii. Totodată, se reglementează faptul că acestea nu sunt cheltuieli deductibile.
2. Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari. Astfel, în cazul contribuabililor care determină venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, sunt deductibile sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale.
Totodată, se propune modificarea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente.
3. Se propune abrogarea prevederii referitoare la nedeductibilitatea cheltuielilor efectuate cu costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 puse în funcțiune în anul respectiv, potrivit legii. Aceste cheltuieli fiind efectuate în cadrul activității pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se supun condițiilor generale pe care trebuie să le îndeplinească o cheltuială pentru a putea fi deductibilă.
În corelare cu această măsură se abrogă reglementarea privind deducerea din impozitul datorat de persoanele fizice care realizează venituri pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate a sumelor reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 puse în funcțiune în anul respectiv.
4. Se propune introducerea în categoria cheltuielilor nedeductibile în cazul venitului realizat din activități pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, a cheltuielilor înregistrate în evidența contabilă, care au fost dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii. Sumele astfel constatate majorează venitul brut, conducând la recalcularea obligațiilor fiscale datorate. Măsura are în vedere faptul că, în procesul de aderare al României la OCDE, este necesar să fie efectuate demersurile ce se impun pentru a adera la Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 și intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 (Convenția antimită), precum și de a adera la o serie de instrumente juridice ale OCDE, între care se regăsește Recomandarea Consiliului OCDE pentru măsuri fiscale în vederea combaterii în continuare a coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale.
5. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune clarificarea modalității de determinare a plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații, pentru indemnizațiile de delegare, detașare, inclusiv în cazul indemnizației specifice detașării transnaționale și prestațiile suplimentare, precum și pentru deplasarea în altă localitate, în țară sau în străinătate, în cazul în care aceste situații cuprind perioade din luni succesive. Astfel, plafonul se calculează distinct pentru fiecare lună prin raportarea celor 3 salarii/remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
Plafonul lunar astfel determinat, se utilizează și la stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale, al bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate și al bazei de
calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă.
Măsura are în vedere clarificarea modului de calcul al plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații având în vedere solicitările contribuabililor și cele ale organelor fiscale.
6. Având în vedere încetarea situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se propune abrogarea prevederilor potrivit cărora sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă, reprezintă venit neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii cu încadrarea în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii.
7. Având în vedere numeroasele solicitări formulate de contribuabili și organele fiscale, se clarifică categoria de furnizori care pot oferi abonamente care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic și, după caz, servicii medicale, în nume propriu, respectiv în calitate de intermediari.
Totodată, se propune reducerea plafonului anual de la echivalentul în lei a 400 euro, la echivalentul în lei a 100 euro, în cazul acestor abonamente, atât în situația în care acestea sunt suportate de angajator pentru angajații proprii, cât și în situația în care sunt suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa.
În vederea acordării deductibilității contravalorii acestor abonamente, la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul în care acestea sunt suportate de suportate de angajat, în nume propriu sau pentru persoanele aflate în întreținerea sa, pentru a permite particularizarea documentelor depuse în vederea acordării deducerii, în funcție de situația proprie a fiecărui contribuabil, documentele justificative nu sunt prevăzute și/sau prezentate limitativ și nu sunt formulare tipizate. Cu titlu de exemplu, documentele trebuie să ateste dovada achitării de către angajat a contravalorii abonamentului la care se face referire, încadrarea activității furnizorului de servicii în codurile CAEN expres prevăzute de lege, beneficiarul serviciilor furnizate, respectiv angajatul sau persoana aflată în întreținere. Acestea se păstrează de către angajator, în vederea prezentării entităților cu atribuții de control.
Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.
8. Se propune includerea în plafonul lunar neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, sau din solda lunară/salariul lunar a următoarelor venituri/avantaje:
- sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat;
- diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
În cazul sumelor acordate angajaților proprii pentru plasarea copiilor acestora în unități de educație timpurie se aduc următoarele clarificări:
- sumele plătite direct de către angajat pentru plasarea copiilor în unități de educație timpurie, se deconteză de către angajator pe baza documentelor justificative prezentate de angajat, în limita aceluiași plafon de cel mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.
9. Se propune modificarea regimului fiscal aplicabil în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, în sensul simplificării acestuia. Măsuri propuse:
a) reglementarea cheltuielilor deductibile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;
b) reducerea cotei forfetare de cheltuieli de la 40% la 20%, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole;
c) eliminarea obligației de trecere la aplicarea sistemului real de impunere, prin calificarea acestora ca venituri din activități independente, în cazul derulării unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal și introducerea modalității de determinare a venitului net anual, prin aplicarea cotei forfetare de cheltuieli, indiferent de numărul de contracte care generează astfel de venituri;
Astfel, în cazul contribuabililor care la sfârșitul anului fiscal 2023 realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începând cu anul fiscal următor, acestea sau, după caz, plătitorii de venit stabilesc venitul net anual prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.
d) eliminarea dreptului la opțiune pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor;
Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, în cazul contribuabililor care au exercitat opțiunea pentru determinarea venitului net anual în sistem real și se află în perioada celor 2 ani fiscali consecutivi de aplicare a acesteia sau, după caz, li se aplică prevederile referitoare la reînnoirea opțiunii, venitul net anual se stabilește de către aceștia sau plătitorii de venit, după caz, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor forfetare de 20%.
e) introducerea aplicării reținerii la sursă a impozitului pe venit în toate situațiile în care există un plătitor, persoană juridică sau altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă.
Măsura se aplică în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, venitul net se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. În cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole acest regim se aplică indiferent de calitatea juridică a arendașului;
f) eliminarea obligației privind completarea și depunerea „Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate” (formular 212), pentru venitul estimat, în vederea determinării impozitului pe venit, de către contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, de la plătitori persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Obligația se menține în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, începând cu veniturile aferente anului 2024, venitul net se determină prin aplicarea cotei forfetare și în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor pentru care în anul fiscal precedent contribuabilii au optat sau, după caz, au avut obligația determinării venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În cazul veniturilor obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, se mențin regulile fiscale în vigoare.
Măsurile propuse au ca obiectiv aplicarea unui regim fiscal unitar și simplu în cadrul categoriei de venituri din cedarea folosinței bunurilor, fapt ce conduce la simplificarea administrării impozitului rezultat din această activitate și la creșterea conformării voluntare a contribuabililor.
De asemenea, măsurile propuse au condus la efectuarea unor corelații de natură tehnică precum și la instituirea unor dispoziții tranzitorii.
10. Având în vedere modificările și completările aduse art.100 și 101 din Legea nr.227/2015 prin Legea nr. 309/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vederea corelării prevederilor acestor articole, se propune clarificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din pensii private, în sensul în care, pentru aceste venituri se aplică cota de impozitare de 10% asupra venitului impozabil reprezentat de partea care depășește contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil.
11. Având în vedere Acordul de servicii de consultanță rambursabile încheiat între Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în îndeplinirea angajamentului de reformare a cadrului legislativ din domeniul dezvoltării proprietății, asumat de Guvernul României prin P.N.R.R., în cazul Investiției I7 – Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal parte a Componentei C8. ”Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii” s-a prevăzut ca și măsură ”un sistem informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților”.
Din analizele efectuate în acest sens și, ținând cont de faptul că notarii publici au un rol esențial legat de impozitul pe transferurile de proprietăți, a rezultat, așa cum a precizat și Banca Mondială în recomandările din Livrabilul 2(a) – ”Raport conținând inventarierea și analiza datelor disponibile și a surselor de informații relevante pentru administrarea impozitelor pe proprietate și evaluarea proprietăților”, necesitatea cuprinderii în Declarația informativă privind impozitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimonial personal (D208), a unor informații suplimentare cu privire la numărul cadastral al proprietății imobiliare, precum și modificarea frecvenței de transmitere, respectiv lunar.
12. Se propune reducerea de la 7 ani la 5 ani a perioadei în care se recuperează pierderea fiscală înregistrată în cazul veniturilor/câștigurilor realizate din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net anual impozabil se determină în sistem real, respectiv câștiguri nete anuale din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii. Totodată se propune compensarea sumelor reprezentând pierdere, cu veniturile nete anuale obținute din aceeași sursă de venit, în limita a 70%.
Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile/câștigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile/câștigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.
Pierderile anuale se reportează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani sau, după caz, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
13. De la 01 ianuarie 2024, se propune menținerea prevederilor potrivit cărora contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume, reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat, în vederea susținerii entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, numai în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor din România sau care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor din străinătate.
Totodată, începând cu 01 ianuarie 2024 contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, în cazul în care obțin venituri din România sau din străinătate, din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din pensii.
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente/activități agricole, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, precum și venituri din pensii, se menține dreptul de a redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.
În situația în care contribuabilii, alții decât cei care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor și care, potrivit legii, aveau dreptul de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit anual datorat, anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, au solicitat distribuirea sumei de 3,5% pentru o perioadă de 2 ani, pot redirecționa această sumă din impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023. Pe cale de consecință, începând cu impozitul pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2024, opțiunea privind distribuirea sumei de 3,5% pentru o perioadă de 2 ani rămâne valabilă doar în cazul în care a fost exercitată de contribuabili care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, nemaifiind aplicabilă în cazul contribuabililor care realizează alte venituri pentru care era prevăzută posibilitatea exercitării acestei opțiuni.
În corelare cu această măsură se propune abrogarea din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a prevederilor referitoare la posibilitatea redirecționării unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul din pensii datorat, în vederea susținerii entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.
14. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și creare de programe pentru calculator, se reglementează posibilitatea renunțării la opțiunea privind plata integrală a contribuției de asigurări sociale și revenirea la facilitatea fiscală, respectiv cota redusă cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004.
Regulile privind exercitarea, respectiv renunțarea la opțiune, se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.
15. Prevederile referitoare la exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a studenților-doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, se modifică în corelare cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023. În situația în care aceștia realizează venituri precum cele din salarii, activități independente și din activități agricole, sivicultură și piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuție.
16. Se propune instituirea unui regim fiscal pentru stabilirea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale, a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției asiguratorie pentru muncă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în bani și/sau în natură primite de la terți, similar regimului fiscal aplicabil avantajelor salariale primite de persoanele fizice de la alte entități decât angajatorul, ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz. Calculul, reținerea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale, a contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv a contribuției asiguratorie pentru muncă datorate potrivit legii, revin angajatorului rezident fiscal român, plătitorilor de venituri sau persoanelor fizice, după caz.
17. Se propune includerea în categoria veniturilor supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate a sumelor reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat.
18. Clarificări/Corelări de natură tehnică
În cazul persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, atât pentru calculul impozitului, cât și pentru stabilirea bazei de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, se propun:
- clarificări cu privire la modul de determinare a plafonului lunar de 10.000 de lei, până la care se acordă facilitățile fiscale prevăzute de Codul fiscal în situația în care în cursul unei luni, persoanele fizice realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și creare de programe pentru calculator, la locul unde se află funcția de bază, pentru o fracție de lună.
- corecție tehnică a prevederii de la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal, prin înlocuirea trimiterii la art. 77 alin. (3), cu art. 77 alin. (5), întrucât textul vizează persoanele în întreținere.
Totodată, se propune reglementarea unor aspecte tehnice prin care se aduc clarificări cu privire la luna/perioada în care se consideră venituri impozabile/neimpozabile și care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordat/acordată potrivit legii, unele avantaje acordate de angajator.Se propune clarificarea modului de determinare a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, deductibile la calculul impozitului pe venit datorat în cazul determinării în sistem real a venitului net anual impozabil realizat din activități independente, respectiv a contribuției de asigurări sociale datorată deductibilă la determinarea în sistem real a venitului net anual impozabil obținut din drepturi de proprietate intelectuală.
Se clarifică nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat în aplicarea unor prevederi din cuprinsul Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal. Ținând seama de modificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată, în cursul anului 2023, pentru aplicarea unitară a prevederilor Titlului V – Contribuții sociale obligatorii din Codul fiscal, în cazul veniturilor din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Titlului II sau Titlului III, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură, investiții și din alte surse, se propune clarificarea nivelului salariului minim brut pe țară garantat în plată utilizat la stabilirea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru acest an fiscal.
Taxa pe valoarea adăugată
1. Se propune ca, după obținerea unei derogări de la aplicarea Directivei 2006/112/CE, să se limiteze la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.
2. Având în vedere că unul dintre obiectivele politicii fiscal-bugetare îl constituie creșterea eficienței colectării obligațiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată, se propune eliminarea facilității de amânare de la plata în vamă a TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obținut certificat de operator economic autorizat conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Măsura eliminării acestei facilități ar conduce la reorientarea acestori operatori către utilizarea cu preponderență a procedurilor simplificate de vămuire, respectiv depunerea unei declarații vamale prin utilizarea vămuirii centralizate sau a înscrierii în evidențele declarantului, cu efecte asupra facilitării comerțului și asupra reducerii timpilor de așteptare în vamă.
3. Se propune ca, în vederea obținerii certificatului de amânare de la plata TVA în vamă, pentru anumite obligații bugetare restante solicitanții să pună la dispoziția autorității vamale o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu înregistrează astfel de obligații.
Accize și alte taxe speciale
1. Se propune eșalonarea în două etape a actualizării cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, a nivelului accizelor pentru produsele de la nr. crt. 10 - 12 din anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, aplicabil în anul 2024.
2. Prin proiectul de act normativ se propune completarea art. 345 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul în care, pe lângă produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a) – e) din Codul
fiscal, și în cazul vinurilor spumoase, băuturilor fermentate, altele decât bere și vinuri, cu excepția celor pentru care este prevăzut un nivel de accize zero, produselor intermediare și
alcoolului etilic, livrarea din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat să se efectueze numai în momentul în care furnizorul deține
documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată.
3. În vederea conformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanțe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare), se impune modificarea prevederilor de la art. 406 alin. (2) și (3), art. 408 alin. (2) și art. 418 alin. (2) din Codul fiscal.
4. Prin proiectul de act normativ se propune ca valabilitatea atestatului de destinatar certificat, precum și a atestatului de expeditor certificat să înceapă de la data emiterii, după ce autoritatea
competentă a aprobat cererea de înregistrare ca destinatar certificat sau expeditor certificat, după caz.
5. Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 31/52 din 14.02.2022, a fost stabilit un nou marcator fiscal comun, cu denumirea comercială ACCUTRACE™ PLUS, utilizat pentru marcarea motorinelor și a kerosenului, în
sensul Directivei 95/60/CE privind marcarea fiscală a motorinelor și a kerosenului.
Decizia stabilește o perioadă de tranziție de 24 de luni, care se încheie la data de 18 ianuarie 2024, în decursul căreia se permite statelor să utilizeze fie solventul Yellow 124, fie ACCUTRACE™ PLUS. Această perioadă de tranziție are în vedere o implementare facilă a noului marcator și posibilitatea statelor membre de a epuiza stocurile existente de Solvent Yellow 124 până la data de 18 ianuarie 2024. Proiectul de act normativ vizează implementarea în legislația națională a prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/74 a Comisiei, prin înlocuirea actualei substanțe
folosite pentru marcarea motorinei utilizate în scopul scutit de la art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, respectiv Solvent Yellow 124, cu noul Euromarcator, cu denumirea comercială ACCUTRACE™ PLUS.
De asemenea, prin proiectul de act normativ se prevede o perioadă de tranziție, în decursul căreia, operatorii economici utilizează pentru marcarea motorinei scutite de la plata accizelor în
temeiul art. 399 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, atât marcatorul Solvent Yellow 124 cât și marcatorul ACCUTRACE™ PLUS, astfel încât începând cu 18 ianuarie 2024, motorina să fie exclusiv marcată cu marcatorul ACCUTRACE™ PLUS.
6. Prin proiectul de act normativ se propune completarea prevederilor privind exceptarea de la plata accizelor pentru produsele prevăzute la art. 439 din Codul fiscal, în situația în care acestea
sunt acordate în mod gratuit în scop de reclamă în cadrul campaniilor promoționale, ca mostre pentru încercarea produselor sau pentru demonstrații la punctele de vânzare, accizele plătite
putând fi restituite la cererea operatorului economic.
7. Se propune modificarea prevederilor privind obligația operatorilor economici plătitori de accize prevăzuți la art. 444 din Codul fiscal de a evidenția distinct acciza în factură, în sensul că aceasta intervine doar în situația operatoriilor economici care produc și comercializează în România produsele prevăzute la art. 439 și care au obligația de a emite factură conform art. 319 din Codul fiscal, având în vedere faptul că există situații în care nu este obligatorie emiterea unei facturi.
8. În vederea asigurării efectivității măsurii instituite prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, de aplicare a unei accize nearmonizate pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat începând cu 1 ianuarie 2024, se propune instituirea unei excepții de la faptul generator și exigibilitatea accizelor în cazul băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat aflate în stoc la data de 1 ianuarie 2024.
Alte măsuri fiscale
1. Se propune prelungirea perioadei privind suspendarea depunerii declarațiilor informative prevăzute la art. 324 alin. (4), (5) și (6) din Codul fiscal, până la data de 31 decembrie 2026,
având în vedere că începând cu anul 2021 s-a modificat metodologia de calcul a Bazei TVA și vor avea loc inspecții din partea Comisiei Europene pentru anii anteriori, ceea ce va putea
permite, relativ ușor, reintroducerea obligației de depunere a acestor declarații informative (392A, 392B și 393).
2. Se propune exceptarea de la obligația de raportare/transmitere în/prin sistemul național privind factura electronică RO e – Factura a facturilor simplificate, a facturilor emise pentru operațiuni efectuate către persoane impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, precum și a facturilor ce nu fac obiectul normelor de facturare din România.
Totodată, se propune stabilirea unor amenzi egale pentru emitent și destinatar, în cazul în care factura nu este emisă/primită prin sistem, respectiv 15% din valoarea totală a facturii.
3. Se propune stabilirea unor soluții în situația în care nu funcționează sistemul național privind factura electronică RO e – Factura.
4. Se propune ca impozitul pe veniturile din pensii, din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, datorat de persoanele fizice, încasat la bugetul de stat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să nu se redistribuie și să se rețină integral în același buget pentru acoperirea necesităților de finanțare potrivit legii.
5. Se propune eliminarea din definiția zahărului adăugat a zaharurilor din sucuri de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate
Referitor la obligația operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale
Având în vedere că la această dată operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, riscă să fie sancționați pentru nerespectarea obligației de dotare a acestora cu aparate de marcat electronice fiscale, în condițiile în care obligația nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive care nu le sunt neimputabile, se impune adoptarea măsurilor necesare astfel încât sancțiunile prevăzute de lege să nu poată fi aplicate pentru o perioadă limitată de timp.
Astfel, se propune amânarea aplicării sancțiunii prevăzute la art. 11 alin.(1) lit.f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, până la data de 1 octombrie 2024.
După expirarea acestui interval, sancțiunea poate fi aplicată doar pentru faptele săvârșite începând cu data de 1 octombrie 2024.
Măsura are în vedere amânarea cu nouă luni a aplicării sancțiunii prevăzute de lege pentru nedotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (raportat la termenul obligatoriu de dotare în vigoare la această data), pentru a permite producerea, achiziționarea și fiscalizarea acestor dispozitive.
De asemenea, se clarifică faptul că, în cazul operatorilor economici care desfășoară și alte activități pentru care legea prevede obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, măsura se aplică exlusiv pentru activitatea de livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede.
În condițiile în care la această dată,
- cadrul legal necesar implementării aparatelor de marcat electronice fiscale specifice automatelor comerciale este complet,
- Ministerul Finanțelor a început eliberarea autorizațiilor de distribuție pentru modele de aparate de marcat dedicate echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale, se impune păstrarea termenului obligatoriu de dotare a operatorilor economici prevăzut de legislația în vigoare.
Considerăm că, o nouă modificare a termenului care marchează momentul obligării la dotarea cu aparate de marcat, ar putea genera un ritm de implementare redus, iar acest aspect ar afecta negativ impactul pe care această măsură îl poate avea în combaterea fenomenului de evaziune fiscală în domeniul comerțului cu amănuntul și a prestărilor de servicii către populație și implicit asupra veniturilor încasate la bugetul de stat.
Prin promovarea acestei măsuri, legiuitorul arată că este determinat să definitiveze, într-un termen realist, dar cât mai scurt, procesul de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale a operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale.
Întărirea disciplinei financiare
În vederea evitării apariției unor disfuncționalități în activitatea marilor rețele comerciale, cât și în activitatea specifică a unor contribuabili, se propune modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, după cum urmează:
- definirea supermagazinelor și hipermagazinelor prin completarea art.2, concomitent cu stabilirea unui plafon diferențiat în cazul acestor entități prin modificarea art. 4^2 alin.(1), astfel încât activitatea acestora să nu întâmpine dificultăți din perspectiva utilizării infrastructurii existente;
- stabilirea unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare, în vederea corelării cu prevederile art. 3 alin.(4), în cazul plăților din avansuri spre decontare;
- modificarea art. 4 alin.(1) și (4), astfel încât operațiunile de primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, să se realizeze numai prin instrumente de plată fără numerar, corelativ cu instituirea unei sancțiuni pentru nerespectarea acestei prevederi prin completarea art. 12;
- abrogarea art. 7 și completarea art. 8, în vederea realizării unor corelări tehnice cu măsurile propuse și prevederile existente.
Creșterea capacității administrative
Constituirea posibilității de a se suplimenta numărul de posturi, inclusiv al celor de conducere, la nivelul Ministerului Finanțelor peste numărul de posturi aprobat, respectiv peste procentul de
posturi de conducere stabilit la nivelul instituției, în vederea consolidării capacității administrative și instituționale a acestei instituții, astfel încât exercitarea sarcinilor rezultate din angajamentele,
recomandările internaționale formulate de instituții financiare internaționale precum: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional etc, și din obiectivele majore ale politicii externe a României, cum ar fi OCDE, să se realizeze în mod corespunzător.
Referitor la Legea contabilitãții nr. 82/1991
Prin prezentul proiect se propune completarea legii contabilității prin introducerea obligativității întocmirii unei declarații de către persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea cumulată a acestora. Aceasta însoțește situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.
În cazul în care sumele prevăzute mai sus depășesc cumulat valoarea de 200.000 lei, situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial, împreună cu declarația menționată, sunt supuse unui audit extern efectuat de un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, în condițiile legii.
Începând cu exercițiul financiar al anului 2025, valoarea în funcție de care se stabilește obligația de auditare se poate revizui periodic, prin ordin al ministrului finanțelor, în funcție de strategia Ministerului Finanțelor.
Prin introducerea acestei obligativități se creează condiții pentru creșterea încrederii în calitatea raportărilor financiare întocmite de entitățile vizate de completarea propusă a fi adusă la legea contabilității.
În plus, sunt create condițiile pentru o analiză exhaustivă atât a surselor de finanțare primite de entitățile respective, cât și a sumelor utilizate. Spre exemplu, în perioada 2019-2022 sumele declarate de către operatorii economici cu titlu de sponsorizare se ridică la valoarea de 8,8 miliarde lei. De asemenea, se propune actualizarea sancțiunilor contravenționale prevăzute în Legea contabilității.
