Salariile și pensiilor, precum și orice alte venituri de natură salarială, indemnizații sau alocații, vor putea fi primite de către beneficiari fie în numerar, fie în cont bancar, după cum vor alege. În schimb, toate instituțiile publice și firmele care sunt înregistrate la Registrul Comerțului vor fi obligate să accepte un ”instrument de plată fără numerar”, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
Proiectul de lege urmărea inițial ca toate plățile de natură salarială, pensii, indemnizații și alocații, să fie plătite doar în cont. Ulterior, proiectul a fost modificat astfel încât să rămână la opținuea beneficiarului modul în care își primește pensia sau salariul, respectiv numerar sau în cont.
”Beneficiarii de plăți de natură salarială plătite de angajator, pensii, indemnizații și alocații de asistență socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București, au dreptul să primească sumele cuvenite în numerar sau prin mijloace de plată fără numerar”, prevede proiectul adoptat acum de Parlament.
În schimb, proiectul adoptat introduce pentru toate instituțiile publice și societățile comerciale care funcționează în România obligația de a implimenta și accepta ”cel puțin un instrument de plată, fără numerar”.
”Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr.265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată, fără numerar, așa cum acesta definit de Legea nr.209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, la art.5 alin.(1) pct.31”, prevede proiectul adoptat.
Articolul invocat din legislația privind Registrul Comerțului se referă la: ”persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, înmatricularea și publicitatea profesioniștilor societăți, societăți europene, societăți cooperative, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic, cu sediul principal în România, înregistrarea și publicitatea sucursalelor acestora, precum și a sucursalelor persoanelor juridice enumerate cu sediul principal în străinătate.”
Totodată, articolul menționat din legislația în vigoare privind serviciile de plată arată că prin inmstrument de plată se înțelege: ”orice dispozitiv personalizat și/sau orice set de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată și folosit de utilizatorul serviciilor de plată pentru a iniția un ordin de plată”.
De asemenea, instituțiile publice ”care încasează prin casieria proprie sume în numerar reprezentând venituri cuvenite bugetelor proprii au obligația să asigure plătitorilor și cel puțin o altă modalitate de plată a sumelor respective, prin intermediul serviciilor de plată fără numerar (...) cu condiția asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operațiuni”.
Instituțiile publice pot opta pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetelor proprii, să utilizeze exclusiv mijloace de plată fără numerar, tot cu condiția suportării comisioanelor aferente operațiunilor.
Proiectul mai aduce și o serie de clarificări cu privire la deschiderea unui cont de plăți cu servicii de bază, stabilind că ”instituțiile de credit nu pot refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăți cu servicii de bază, exceptând situația în care consumatorul are deja un cont de plăți cu servicii de bază deschis” sau deschiderea unui astfel de cont ar încălca dispozițiil legale existente, inclusiv privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului.
În cazul serviciilor de bază a fost introdusă interdicția gratuității seviciilor bancare la plățile cu cardul în legătură cu jocurile de noroc, cu argumentul că: ”Posibilitatea de a beneficia de gratuitate la plățile cu cardul pentru jocurile de noroc ar fi în antiteză cu scopul legii, acela de incluziune financiară și al educației financiare a românilor”.
În plus, proiectul prevede că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are obligația de a pune la dispoziția consumatorilor un site internet cu acces gratuit unde sunt comparate comisioanele percepute de către prestatorii de servicii de plată. Site-ul internet oferă inclusiv informații cu privire la sediile prestatorilor de servicii de plată și la localizarea bancomatelor și a automatelor ce funcționează pe baza acceptoarelor de bancnote și monede ale acestora.
Pentru a intrea în vigoare, proiectul trebuie promulgat de șeful statului și se va aplica în 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
