Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege inițiat de liderul PSD Marcel Ciolacu, împreună cu câțiva colegi, prin care magazinele fizice sau din online ar trebui să semnalizeze produsele realizate din materii prime românești cu drapelul național al României, riscând amenzi de până la 100.000 lei în caz contrar. Consiliul Legislativ își motivează decizia prin faptul că proiectul stabilește în sarcina comercianțior o obligație pe care nu o pot îndeplini în lipsa informațiilor furnizate de către producători, singurii în măsură să specifice proveniența materiilor prime folosite.
De ce este important: Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului și are rolul de a analiza și aviza proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, precum și propunerile legislative înregistrate la Parlament. Deși consultative, avizele sunt obligatorii în procesul de legiferare, iar lipsa acestora sau nesolicitarea lor în termenul legal al acestora pot conduce la neconstituționalitatea actelor normative. Consiliul este condus din 2020 de Florin Iordache, care a fost ministru al Justiției în cabinetul Grindeau și, în acea calitate, a fost autorul faimoasei ordonanțe de urgență (OUG nr. 13/2017) care ar fi anulat acuzele de abuz în serviciu ale liderului de atunci al PSD, Liviu Dragnea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Consiliul Legislativ remarcă în primul rând că proiectul este redactat într-o manieră succintă și generală, care nu este specifică normelor de tehnică legislativă și nu respectă prevederile legale conform cărora ”proiectele de legi, propunerile legislative și celelalte proiecte de acte normative se redactează în forma prescriptivă proprie normelor juridice", iar ”prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu", ținând-se totodată seama de faptul că ”actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic normativ, concis, sobru și clar, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie".
Prin urmare, conform Consiliului Legislativ, ”dispozițiile propuse nu au caracter normativ și obligatoriu, neavând capacitatea de a constitui adevărate norme juridice”.
Cu titlu de exemplu, Consiliul menționează normele preconizate la art. 2 al proiectului - ”se aplică tuturor operatorilor economici care desfășoară relatii comerciale cu produse provenite din materii prime de pe teritoriul național” - nu sunt specifice limbajului normativ, fiind incomplete și lipsite de claritate.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Zone cu restricții sau taxe pentru mașini, în București și alte 12 mari orașePe fond, Consiliul Legislativ arată că, la art. 1, proiectul prevede că: ”Prezenta lege stabilește obligația operatorilor economici de a se asigura că oferă informații corecte la comercializarea produselor fabricate exclusiv din materii prime provenite de pe teritoriul național, identificate la raft prin aplicarea unui însemn național".
Astfel, prin norma menționată se stabilește în sarcina operatorilor economici care comercializează ”în cadrul magazinelor fizice sau în mediul on-line", după cum se precizează ulterior în cuprinsul art. 4, o obligație pe care aceștia nu o pot îndeplini în lipsa unor informații furnizate de către producător, care este singurul în măsură să specifice proveniența tuturor materiilor prime folosite pentru fabricarea produselor din portofoliul său.
”Deși inițiatorii utilizează expresia generică ”operatori economici", menționăm că prin prezenta propunere nu se stabilește în mod expres și în sarcina producătorului obligația de a comunica comerciantului proveniența materiilor prime folosite la fabricarea unui anumit produs.
În lipsa informațiilor cu privire la originea materiilor prime, pe care numai producătorul le poate pune la dispoziția comerciantului, este imposibil de determinat de către ”operatorii economici care desfășoară activități de comercializare a produselor” care sunt acele produse ce au fost realizate ”exclusiv din materii prime provenite de pe teritoriul național", pentru ca aceștia să poată să își îndeplinească obligația de a marca produsul la raft sau pe pagina web a magazinului virtual „prin aplicarea unui însemn reprezentat de drapelul național al României", așa cum se prevede la art. 4”, arată Consiliul Legislativ.
Așadar, în forma actuală, potrivit Consiliului, normele preconizate pentru art. 1 și 4 nu pot fi aplicate, iar ”operatorii economici afectați riscă plata unor amenzi (...) pentru neîndeplinirea unor obligații pe care, în fapt, nu le pot îndeplini din motivele obiective”.
CITEȘTE ȘI Noi reguli în comerțul direct și online: Prețul cel mai mare al unui produs, afișat în mod identic cu prețul redus prin card de fidelitate. Cardul, interzis fără beneficiiAcelași lucru l-a constatat, de altfel, și Consiliul Economic și Social (CES), care reunește patronatele, sindicatele și societatea civilă și care a avizat, la rândul său, nefavorbail proiectul, considerându-l inaplicabil.
”Proiectul legislativ prezintă vicii din perspectiva tehnicii legislative, fiind ambiguu din mai multe puncte de vedere. Conceptele și noțiunile utilizate nu sunt definite, nu există claritate în privința subiectului de drept căruia îi revin obligațiile instituite și căror relații comerciale li se aplică (doar B2C sau și B2B), prevederile fiind contradictorii în acest sens. În plus, nu prezintă soluții pentru toate situațiile care ar putea fi generate prin implementarea măsurilor propuse (de ex. cum obține comerciantul informațiile necesare care să justifice aplicarea simbolului, ce se întâmplă dacă este în imposibilitatea obținerii informațiilor din cauze extrinseci)”, arată reprezentanții CES.
În ceea ce privește produsele alimentare, CES mai arată că proiectul inițiat de liderul PSD ar putea afecta alte produse realizate în baza unor scheme de calitate sau mărci existente în piață, lansate de ONG-uri sau societăți comerciale, precum ”Fabricat în România", ”Made in Romania", și care au asociate drapelul național.
CITEȘTE ȘI DECIZIE Băncile și societățile de asigurare de stat, industria de apărare vor respecta regulile guvernanței corporative, nu și R.A.-A.P.P.S. Agenția de monitorizare (AMEPIP) ia 0,1% din veniturile companiilor de stat și decide angajărilePotrivit proiectului, constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor menționate cu amendă între 1.000-10.000 lei pentru operatorii economicii care au realizat pe teritoriul României în anul financiar anterior sancționării o cifră de afaceri anuală netă de până Ia 2 milioane euro, echivalent în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României;
b) nerespectarea prevederilor menționate cu amendă între 10.000-100.000 lei pentru pentru operatorii economici care au realizat pe teritoriul României în anul financiar anterior sancționării o cifră de afaceri anuală netă de la 2 milioane euro până la 50 milioane euro, echivalent în lei Ia cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României.