Exprimarea disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României - prin defăimare, chiar dacă sunt acuze care trimit la fapte adevărate, sau ofensă adusă acestora, în urma unui comportament jignitor sau insultător - va putea fi sancționată cu închisoare de până la 3 ani, conform unui proiect de lege în prag de a fi adoptat de Parlament. Proiectul, inițiat de PSD și susținut de PNL, ar reinstitui astfel o sancțiune prevăzută în Codul penal comunist din 1968, conform analizei Profit.ro.
De ce este important: În Codul penal de la 1968 era incriminată, în mod similar, fapta de ofensă adusă unor însemne (art.236 din vechiul Cod penal). Prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, Legea nr.286/2009, s-a renunțat la incriminarea acestei fapte.
Proiectul promovat de actuala putere a fost inițiat în 2015 de foștii lideri PSD Niculae Bădălău și Șerban Mihăilescu, cu susținerea mai multor colegi de partid, printre care actualul lider PSD și prim-ministru Marcel Ciolacu, fostul ministrul al Justiției și actual șef al Consiliului Legislativ Florin Iordache, actualul șef SIE, Gabriel Vlase, și actualul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu.
În 2016, după cum semnala Profit.ro, Guvernul condus atunci de Dacian Cioloș a transmis Parlamentului că susține adoptarea proiectului.
Proiectul a fost adoptat în mod tacit de Senat, tot în 2016, ca urmare a depășirii termenului de dezbatere, iar în martie 2023, după cum a relatat atunci Profit.ro, a fost scos de la sertare și reformulat de PSD, împreună cu PNL, în comisiile de specialitate.
Proiectul a fost chiar chiar atunci și dezbătut în plenul Camerei Deputaților, prezentându-se raportul de adoptare, fără a isca niciun fel de reacție din partea aleșilor, dar ulterior nu s-a mai regăsit pe lista de vot final.
Președintele de ședință, vicepreședinte al Camerei Deputaților, social-democratul Daniel Suciu a explicat pentru Profit.ro că ar fi putut exista o încurcătură la alcătuirea listei de vot, având în vedere fuseseră votate aproape 50 de proiecte.
De fapt, o săptămână mai târziu, comitetul liderilor grupurilor parlamanetare l-a retrimis la comisiile de specialitate.
Acum, în plină campanie electorală, PSD și PNL au considerat oportună promovarea proiectului și i-au întocmit un nou raport de adoptare pentru votul final din Camera Deputaților.
Prevederile proiectului
Potrivit expunerii de motive la noul Cod penal, la această soluție legislativă s-a ajuns în urma ”analizării necesității acestei incriminări, dar și a proporționalității dintre natura și severitatea mijloacelor de constrângere, pe de o parte, și importanța valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace, pe de altă parte". Autorii Codului arătau că ”în ceea ce privește necesitatea incriminării unei asemenea fapte nu există argumente care să susțină în mod rezonabil menținerea acesteia în sfera de protecție penală în condițiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie".
Inițiatorii proiectului consideră că lipsa unei asemenea incriminări reprezintă un ”vid legislativ” și enumeră o serie de fapte care ar trebui sancționate din nou cu închisoarea, de la simple cuvinte la articole, desene sau omiterea arborării drapelului.
”Dezincriminarea manifestărilor cu dispreț față de însemnele naționale menite să descurajeze și să pedepsească acțiuni cu un asemenea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestări de dispreț nu doar ca și număr ci și ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau ale autorităților) la cele scrise (articole cu conținut ofensator, desene etc.) sau îmbracă aspectul unor fapte (gesturi obscene, mimică disprețuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de lege”, arată autorii proiectului.
Aceștia au invocat și faptul că, la data respectivă: ”Șaisprezece state membre UE și patru țări candidate (Islanda fiind din nou excepția) pedepsesc din punct de vedere penal manifestarea cu dispreț față de însemnele naționale, cum ar fi steaguri, imnuri și steme; în toate, cu excepția a trei dintre aceste 20 de state membre (Macedonia, Italia și Spania), pedeapsa este închisoarea”.
Proiectul prevedea inițial că ”fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani”. Prin dispreț pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se înțelegea: a) lipsă de considerație sau de stimă; b) sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție; c) defăimare.
Deputații PSD, cu sprijinul celor din PNL, au reformulat acum proiectul și au stabiit incriminarea în Codul penal a ”disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României”, astfel:
- Prin exprimarea de dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se înțelege defăimarea acestora sau ofensa adusă acestora.
- Defăimarea constă în acțiunea prin care se afirmă sau se impută anumite fapte, adevărate sau mincinoase, care aduc atingere reputației simbolurilor naționale și însemnelor României.
- Ofensa constă în comportamentul jignitor sau insultător la adresa acestora.
- Fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Prin urmare, proiectul ar putea fi interpretat în practică cu referire la orice persoană - de la jurnaliști la artiști - care ar ăutea aduce, în mod scris sau printr-o operă artistică, acuze adevărate autorităților și va folosi un însemn sau simbol național în acest context, riscând astfel închisoarea.
De asemenea, proiectul nu definește clar și explicit ce înseamnă comportamentul jignitor sau insultător și cine stabilește, respectiv sancționează astfel de fapte.
Opoziția, printr-un amendament formulat de USR, a încercat respingerea prevderilor, dar amendamentul a fost respins de majoritatea de guvernământ.
Un proiect similar celui pregătit a fi votat acum a fost adoptat de Senat în septembrie 2020, dar nu a mai fost promovat ulterior.
Adoptarea proiectului inițiat în urmă cu 9 ani de către PSD ar avea loc și dup ce, așa cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu alte autorități și mai multe ONG-uri, pregătise în 2022 o platformă informatică, ce urma să scaneze presa online, dar și bloguri și rețele sociale, astfel încât cine ar fi asociat Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența ar fi fost suspect de propagandă rusă și ”fake news”.
