Procesul cu miză de 4,7 miliarde de dolari, dintre compania minieră privată Gabriel Resources și Statul Român pentru proiectul minier de la Roșia Montană (Alba), din Munții Apuseni, a ajuns în faza de pronunțare a unei hotărâri.
Potrivit unui raport făcut public de compania minieră, în aprilie 2023, președintele Tribunalului a informat părțile că instanța „lucrează din greu pentru a pregăti hotărârea arbitrală și să o transmită părților în timp util”, arată Adevarul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„În aprilie 2023, Președintele Tribunalului a informat părțile că ultimele deliberări au avut loc în decembrie 2022 și martie 2023 și că Tribunalul a depus eforturi susținute pentru a pregăti o hotărâre și a o pronunța părților în timp util. Cu toate acestea, nu există niciun termen specificat în Regulile ICSID aplicabile la această caz în care Tribunalul trebuie să întocmească o hotărâre, iar o etapă procedurală suplimentară poate fi necesară de înainte de emiterea unei hotărâri”, mai susțin reprezentanții Gabriel Resources.
Disputa durează deja de 8 ani, din 2015, iar Tribunalul Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, s-a constituit în 2016. O decizie ar putea fi luată în 2023, dar nu este exclusă și o amânare pentru ca instanța să solicite noi probe de la părțile implicate în disputa financiară.
Compania canadiană cere daune de 4,7 miliarde de dolari pentru faptul că autoritățile române nu au avizat proiectul minier de la Roșia Montană și au amânat o decizie timp de peste 10 ani. În timpul Guvernului Victor Ponta a fost promovată o lege cu dedicație pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013.
CITEȘTE ȘI Legea prin care salariile trebuiau plătite obligatoriu prin bancă, modificată. Inițiatorul și-a amendat propriul proiect: "Libertatea de a alege e mai importantă ca dorința de bunăstare" Au vândut echipamentul, dar rămân cu proprietățile
Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.
Prin documentul făcut public în aprilie 2023, compania minieră anunță că în noiembrie 2022 a fost finalizată vânzarea echipamentului minier rămas la Roșia Montană, veniturile fiind în valoare de 1,6 milioane de dolari SUA. Societatea rămâne, însă, cu drept de proprietate asupra a circa 80% din imobilele din Roșia Montană, achiziționate în perioada de peste 10 ani cât a activat în localitatea din Munții Apuseni.
Reprezentanții Statului Român au menținut pe toată perioada celor șapte ani de judecată un secret total în legătură cu evoluția cazului. Astfel s-a ajuns ca organizația Mining Watch România să ceară Guvernului României, în iulie 2022, să comunice de urgență decizia Curții de Apel Ploiești care a anulat irevocabil și ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Acesta este considerat un act-cheie în procesul de arbitraj de la Washington.