Corupția este o problemă complexă și larg răspândită în multe țări ale Uniunii Europene. În ciuda eforturilor de combatere a acesteia prin măsuri legislative și reforme, problema pare a fi deosebit de profundă în România, potrivit Transparency International. În cel mai recent clasament realizat de organizația internațională, țara ocupă locul 63 din 180, cu un punctaj relativ scăzut, scrie cel mai mare cotidian cipriot, O Phileleftheros.
Și raportul Departamentului de Stat privind încălcarea drepturilor omului reprezintă o critică severă pentru București. Raportul ridică problema unor încălcări grave ale drepturilor omului și include referiri la cazuri de tratamente sau pedepse dure, inumane sau degradante din partea guvernului român, referiri la o corupție oficială gravă și larg răspândită, precum și referiri la lipsa investigațiilor și a tragerii la răspundere pentru violența de gen, inclusiv violența intraconjugală, precum și violența sexuală sau abuzuri care vizează persoanele instituționalizate cu dizabilități, arată Rador.
Autoritățile au întârziat procedurile legate de presupusele abuzuri și corupție ale poliției
În plus, potrivit raportului, Bucureștiul a luat măsuri pentru identificarea, investigarea, urmărirea penală și pedepsirea oficialilor care au comis abuzuri, însă autoritățile nu dispun de mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au întârziat procedurile legate de presupusele abuzuri și corupție ale poliției, ceea ce a avut ca rezultat ca multe dintre cauze să primească o soluție de achitare. Impunitatea pentru autorii unor încălcări ale drepturilor omului a fost o problemă continuă.
Problema corupției din România a revenit în centrul atenției după arestarea, luna trecută, a omului de afaceri israelian, Benny Steinmetz, în urma unui mandat european emis împotriva sa de autoritățile de la București.
Vorbind pe această temă pentru Phileleftheros, avocatul și parlamentarul socialist Kostis Efstathiou a spus că mandatele europene de arestare (MEA) sunt mandate de arestare emise de state europene pentru a fi executate în străinătate, adică în alte țări, pentru ca persoana în cauză să fie adusă în fața instanțelor din statul în care a fost emis mandatul.
„Regula este că mandatele de arestare își au originea în Lege și obțin autoritate prin intermediul instanțelor. Ne este permis să intervină alte abordări, criterii sau scopuri în procesul de emitere și execuție a acestora. Prin urmare, în cazul în care se stabilește că MEA-ul a fost emis în alte scopuri decât punerea în aplicare a legii sau că executarea lui poate dăuna Legii sau poate încălca drepturile omului persoanei solicitate, MEA-ul nu ar trebui executat”, a explicat el.
Există multe semne de întrebare cu privire la ușurința cu care România emite mandate europene de arestare
Există multe semne de întrebare cu privire la ușurința cu care România emite mandate europene de arestare, precum și cu privire la numărul mare al acestora. Este relevant dacă menționăm că din 2005 până în 2021 România a emis 18.320 de mandate europene, fără a lua în calcul mandatele din patru ani pentru care nu au fost publicate date și nici mandatele din 2021.
Este vorba de un număr foarte mare și pentru a fi mai clar ce înseamnă acest număr trebuie menționat faptul că, în aceeași perioadă, Cipru a emis în total de 584 de mandate europene de arestare. Comparația este edificatoare pentru ritmul frenetic, dar și pentru ușurința cu care se emit mandatele de arestare în această fostă republică socialistă.
Există mandate europene de arestare care nu au de-a face cu nicio infracțiune, ci posibil din motive politice
După cum a subliniat și Kostis Efstathiou, din păcate, s-a observat și în practică că există mandate europene de arestare care au fost emise din alte motive decât cele prezentate, care nu au de-a face cu nicio infracțiune, ci posibil din motive politice, lucru care, desigur, nu își are locul într-o societate democratică și un stat de drept.
„La fel și în cazul României, au fost emise mandate europene în scopuri care nu sunt justificate într-un stat de drept. Au fost emise, de exemplu, mandate împotriva unor jurnaliști, a unor activiști sau a unor persoane care nu au comis infracțiunea pentru care a fost emis MEA-ul. Dar problema nu se limitează doar la cazul României”. De aceea există suspiciuni rezonabile și indicii că în spatele mandatelor europene de arestare emise de București se află urmăriri penale declanșate politic.
„În România continuă să existe probleme structurale în ceea ce privește funcționarea democrației și a statului de drept. Sunt raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe problemele respectării de către state a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În această calitate a mea, m-am ocupat îndeaproape de România, unde am efectuat o vizită de lucru în noiembrie anul trecut. Această țară are de înfruntat un trecut antidemocratic și totalitar, care a alimentat corupția și un mod antidemocratic de percepere a lucrurilor. De altfel, este universal cunoscut faptul că acolo unde există putere necontrolată și acumulată (cum a fost cazul în trecut în România) se observă simptome de corupție sau chiar de abuz. Există, într-adevăr, lacune și deficiențe și în sistemul judiciar. Este inevitabil, așadar, să existe și în România indicii cu privire la urmăriri penale declanșate politic în spatele mandatelor europene de arestare”, a subliniat Kostis Efstathiou.
Bruxelles-ul cunoaște această situație și trage adesea un semnal de alarmă
Bruxelles-ul cunoaște această situație și trage adesea un semnal de alarmă. În ultimii ani am văzut în multe cazuri ca mandatele europene de arestare emise de România să fie respinse de instanțe din statele membre în care au fost judecate. Aceste decizii de respingere din partea instanțelor europene împotriva „fabricii” de mandate de arestare care funcționează de mult timp în România arată cât de lung este drumul pe care încă îl mai are de parcurs această țară.
Răspunzând la o întrebare pusă în acest sens, Kostis Efstathiou spune că Bucureștiul încearcă să se elibereze de trecutul său antidemocratic și corupt, lucru care nu este însă ușor și pentru aceasta sunt necesari și mai mulți pași de progres.
„Totuși, mai sunt multe de făcut, chiar și în Justiție. Acest lucru se poate vedea și din rapoartele mele cu privire la conformarea la deciziile CEDO. Există cazuri în care mandatele europene de anchetă sunt emise din motive politice sau contrare legii, în contextul promovării altor scopuri și obiective. Dar ca să fim sinceri: problema nu este doar în România. Să luăm Germania, de exemplu. Presată de Turcia, această mare țară a emis cel puțin 200 de mandate europene de arestare împotriva kurzilor, cu aproape aceeași formulare și cu aceleași acuzații sau similare, pentru a-i da satisfacție lui Tayyip Erdogan. Îmi amintesc de cazul lui Kenan Ayaz, pe care l-am avut în Cipru și l-am trimis în închisorile germane. A fost și acest caz parte a acestei politici de emitere în bloc a unor mandate europene de arestare. Multe state nu execută tacit astfel de mandate pentru că le consideră abuzive și motivate politic.”
