În comparație cu numărul maghiarilor din România, numărul judecătorilor și procurorilor maghiari care lucrează în sistemul judiciar românesc este scăzut, motiv pentru care, la București, în programul de master ar trebui prevăzute locuri speciale pentru solicitanții maghiari, a scris a scris portalul Krónikaonline.ro citând date oficiale și vorbind cu cei familiarizați cu sistemul, scrie agenția MTI, citată de Rador.
În articolul intitulat „Specialiștii maghiari în instanțele transilvănene sunt atât de rari, precum corbul alb, portalul de limbă maghiară a scris: Numărul judecătorilor și procurorilor vorbitori de limbă maghiară din România este de aproximativ unu la sută, în timp ce, conform statisticilor oficiale, ponderea maghiarilor în totalul populației țării este de aproximativ șase la sută. Președintele Klaus Iohannis a numit recent 101 judecători și procurori, dar nu se găsește nici un specialist maghiar printre aceștia, a amintit autorul articolului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform datelor de pe site-ul instanțelor și tribunalelor românești, „situația este deprimantă și în cele trei județe din Ținutul Secuiesc”, se arată în articol. Potrivit acestuia, dintre cei 27 de judecători care lucrează în județul Mureș nu se găsește nici măcar un nume maghiar, dar și în județele Harghita și Covasna există doar câte trei nume maghiare, însă în județele Bihor, Satu Mare, Cluj și Arad nici măcar atât.
De asemenea, și printre grefieri sunt puțini maghiari și, potrivit autorului articolului, „nu este întâmplător nici faptul că UDMR, care participă la coaliția guvernamentală de la București, tocmai în Ministerul Justiției nu are un secretar de stat sau un alt funcționar maghiar”.
La Institutul Național de Pregătire a Magistraților și Procurorilor nu sunt rezervate locuri pentru minoritățile naționale, astfel rar sunt admiși maghiarii.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hargita, judecătorul Péter Fodor, a declarat pentru Krónika: Examenul de admitere în programele de master, ceea ce înseamnă un program de studii de doi ani, este strict, sunt 40-60 de solicitanți pe un loc, iar ca maghiar au șanse doar cei care vorbesc perfect limba română, pe lângă nivelul ridicat de pregătire profesională.
Avocații maghiari care lucrează în barourile din Ținutul Secuiesc au probleme nu cu pregătirea profesională, ci cu competențele lingvistice. În ședințele de judecată, constatăm cât de incorect vorbesc unii limba română. Un avocat maghiar cu astfel de cunoștințe lingvistice nu are nicio șansă de a intra în justiție”, a spus judecătorul, citat de portalul amintit.
Avocatul Szilárd Sztranyiczki, conferențiar universitar, adjunct al decanului Universității Sapientia, a declarat pentru Krónika: în cadrul unui sondaj de opinie realizat în 2021, 1,2 la sută dintre judecătorii și procurorii din România s-au declarat maghiari, însă acest procent s-a deteriorat de atunci. Szilárd Sztranyiczki a recunoscut că studiile universitare de master nu sunt ușoare și este greu de intrat, dar nu este imposibil.
Avocatul consideră că una dintre sarcinile principale ale educației juridice din Cluj-Napoca trebuie să fie ca tot mai mulți avocați maghiari să obțină diplome la institutul din București. De asemenea, a mai menționat că la facultatea Universității Sapientia din Cluj-Napoca principalele discipline sunt predate în limba română în cadrul programului de învățământ de drept, început în urmă cu zece ani, și există și material auxiliar în limba maghiară.
Cei mai buni studenți sunt pregătiți și pentru master, unul dintre absolvenții lor a intrat deja la București, a adăugat Szilárd Sztranyiczki, care a mai precizat: „Studenții noștri sunt pregătiți și de judecători și procurori români: dintr-o nouă abordare și cu mare rigoare, încercăm să pregătim stratul de avocați maghiari care în viitorul apropiat vor putea înlocui profesioniștii maghiari care lipsesc din justiția românească.
Așa cum în instituțiile de pregătire a poliției sun rezervate locuri special pentru minoritățile naționale, este nevoie de o soluție similară în formarea judecătorilor și procurorilor. Acesta ar trebui să fie un subiect de negociere politică! Dacă în așezările din Transilvania locuite de maghiari sunt numiți pe posturi polițiști vorbitori nativi maghiari, atunci este nevoie și de judecători și procurori maghiari din același motiv”.
