Drona militară care s-a prăbușit săptămâna aceasta s-ar putea să nu fie singurul lucru care lipsește acum Statelor Unite în Marea Neagră. Întâmplarea cu avioanele rusești a ridicat și o întrebare-cheie în materie de securitate pentru Washington și aliații săi: există o strategie clară pentru o cale navigabilă atât de importantă, care a fost mult timp în centrul rivalității dintre Moscova și Occident și care ar putea deveni acum un punct fierbinte major? - scrie NBC News într-o analiză în care arată că una dintre piedici este faptul că România, Bulgaria și Turcia sunt greu de făcut să funcționeze precum balticii, pe o singură voce.
Întâlnirea dramatică din această săptămână dintre o dronă americană și avioane de luptă rusești a evidențiat importanța unui ochi de apă care este în centrul războiului din Ucraina și care de mult timp este, de fapt, în centrul rivalității dintre Moscova și Occident, relatează News.ro. Ar putea deveni acest ochi de apă un punct fierbinte major? Parlamentari și foști oficiali militari consultați de NBC News au declarat că răspunsul este deosebit de îngrijorător, în condițiile în care acordul care permite ca cealele să iasă din câteva porturi ucrainene de la Marea Neagră este în prezent într-un echilibru precar, iar flota Rusiei folosește zona ca platformă de lansare pentru atacuri împotriva orașelor ucrainene.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
UN CONFLICT DE ADÂNCIME
Descrisă de unii drept "un potențial butoi cu pulbere", Marea Neagră este puțin mai mare decât California și are șase țări pe coasta sa: Turcia, România și Bulgaria - membre NATO -, precum și Georgia și Ucraina, care sunt considerate parteneri ai SUA, dar nu fac parte din alianță.
Și mai este și Rusia.
La un moment dat, SUA au ajutat aliații să echilibreze prezența rusă în Marea Neagră și au efectuat exerciții acolo, dar administrația Biden a retras navele americane din zonă când s-a dovedit că rușii se pregăteau să invadeze Ucraina. Turcia împiedică acum navele de război să intre în mare prin strâmtoarea Bosfor, pe care o controlează și pe care o poate închide în timp de război. Acest lucru înseamnă că SUA nu au niciun mijloc de a recupera drona, pe care SUA au declarat că au doborât-o marți în Marea Neagră, după ce un avion de vânătoare rusesc s-a ciocnit cu ea.
"Aceasta indică lipsa unei abordări cuprinzătoare în privința unei regiuni care este importantă nu doar pentru aliații noștri și pentru țările riverane Mării Negre, ci și pentru securitatea Statelor Unite", a declarat pentru NBC News senatorul SUA Jeanne Shaheen, subliniind rolul militar diminuat al Americii în zonă.
Statele Unite nu au o navă în zonă pentru a recupera epava dronei, iar singurul aliat NATO care se învecinează cu Marea Neagră și care are o flotă suficient de robustă pentru a se apropia potențial de locul prăbușirii este Turcia, care însă a încercat să rămână relativ prietenoasă cu Moscova în războiul cu Ucraina.
Generalul Mark Milley, șeful Statului Major Întrunit, a declarat miercuri că, probabil, oricum nu erau prea multe de recuperat. Drona s-a scufundat într-o zonă în care adâncimea ajunge până la 1.000 de metri, iar armata americană s-a asigurat că bazele de date au fost șterse, a spus el.
Rusia a acuzat SUA pentru confruntare, negând că avionul său a intrat în contact cu drona și acuzând Washingtonul de provocare prin faptul că a efectuat supravegherea aeriană în apropierea spațiului aerian rusesc.
Vladimir Putin a făcut din extinderea prezenței Moscovei în Marea Neagră o prioritate, anexând Peninsula Crimeea - baza istorică a Flotei ruse a Mării Negre și o piatră de temelie a capacității Kremlinului de a-și proiecta puterea în întreaga regiune - și a intervenit de mult timp în țările vecine, precum Georgia.
O STRATEGIE LIPSĂ
Senatoarea Shaheen, care prezidează Subcomisia Senatului pentru relații externe privind Europa și cooperarea regională în materie de securitate, dar și alții spun că incidentul cu drone din această săptămână a evidențiat faptul că SUA trebuie să schițeze un plan pentru abordarea sa privind apărarea Mării Negre.
Întâmplarea cu drona a determinat-o pe Shaheen, senatoare democrată, care a vizitat luna trecută o bază aeriană NATO din România, să reintroducă un proiect de lege împreună cu senatorul Mitt Romney, republican din Utah, care cere administrației Biden să elaboreze o strategie în termen de 180 de zile, în care să fie implicate mai multe agenții, pentru a aprofunda legăturile economice și militare ale SUA cu țările din regiune.
"A existat un mare interes bipartizan în acest sens, deoarece - odată cu războiul din Ucraina, acest incident cu dronele și ceea ce se întâmplă cu rutele maritime - a devenit foarte clar cât de importantă este regiunea", a declarat senatoarea Shaheen. "Iar majoritatea țărilor care se învecinează cu Marea Neagră sunt aliații noștri și este important acum să arătăm cum ne susținem aliații", a punctat ea.
Departamentul de Stat și Consiliul Național de Securitate nu au răspuns la solicitările de comentarii transmise de NBC.
UN PUNCT SLAB PE FLANCUL NATO
Foști oficiali din domeniul securității naționale care au operat în regiune au declarat pentru NBC News că nivelul investițiilor SUA și NATO în Marea Neagră nu corespunde importanței sale strategice. Aceștia au spus că, în ciuda retoricii NATO, activitatea occidentală în regiune a început să scadă după ce Moscova a cucerit Crimeea.
Glen Grant, fost ofițer britanic care a lucrat ca instructor militar și consultant pentru Ucraina și Bulgaria, a declarat că Marea Neagră este un punct slab în special pentru flancul estic al NATO.
"Nu există NATO pe acel flanc din cauza slăbiciunii Bulgariei și României și a intransigenței Turciei", a spus el. "Din această cauză, nu ai o prezență NATO în Marea Neagră", a explicat britanicul.
Un oficial NATO, care a cerut să-și păstreze anonimatul, a subliniat că regiunea Mării Negre are o "importanță strategică" pentru alianță, menționând că membrii săi au consolidat prezența NATO ca răspuns la anexarea Crimeei de către Kremlin în 2014 și la invadarea pe scară largă a Ucrainei anul trecut. Oficialul a precizat că NATO a condus misiuni mai ample de poliție aeriană din România și Bulgaria, a plasat mai multe sisteme de apărare aeriană și antirachetă în România și Turcia și a staționat noi grupuri de luptă în regiune.
Steven Horrell, un fost ofițer de informații din serviciile navale al SUA, studiază regiunea pentru Center for European Policy Analysis (CEPA), un think tank cu sediul la Washington, spune că Turcia - care servește drept bastion sudic al NATO și are una dintre cele mai puternice armate din alianță - "trebuie să fie în centrul" oricărei strategii pentru Marea Neagră. Statele Unite trebuie să găsească o modalitate de a face din Turcia un partener mai de încredere, în timp ce Washingtonul dezvoltă, de asemenea, legături mai strânse cu țări precum România și Bulgaria, a spus el.
Cel puțin, se pare că există o oarecare evoluție către o mai mare cooperare, întrucât președinții României și Bulgariei s-au întâlnit miercuri la Sofia și au semnat un pact pentru stimularea legăturilor, notează NBC News.
"Trebuie să ne bazăm pe cei trei aliați NATO (Bulgaria, România și Turcia) și pe statele de la Marea Neagră pentru a prelua inițiativa", a spus Horrell. "Este o provocare pentru cei trei să se unească într-o singură voce în același mod în care au făcut-o, de exemplu, statele baltice", subliniază analistul.
Ministerele de Externe ale Bulgariei, României și Turciei nu au răspuns la solicitările de comentarii pentru acest articol, precizează NBC News.
TOȚI OCHII PE MAREA NEAGRĂ
Asupra tuturor acestor aspecte planează acordul pentru cereale, care expiră duminică. Intermediat de Turcia și de Națiunile Unite, pactul a permis Ucrainei - unul dintre cei mai mari exportatori de cereale, ulei de floarea-soarelui, grâu și porumb din lume - să stabilizeze piețele mondiale și să asigure securitatea alimentară globală. De asemenea, a adus țării banii atât de necesari în timp ce se luptă cu invazia Rusiei.
În cursul procesului de reînnoire a acordului, însă, Rusia a încercat să facă presiuni pentru concesii mai mari și să scurteze pactul de la 120 de zile la 60, ceea ce a generat temeri că acordul ar putea fi sabotat.
Vizitând un depozit logistic al Națiunilor Unite din Addis Abeba care stochează o parte din grâul ucrainean ce a ajuns în capitala etiopiană, secretarul de stat Antony Blinken a declarat miercuri că este vital ca acordul să fie prelungit. "Putem vedea impactul dacă acest lucru nu se va întâmpla, deoarece înseamnă literalmente că ceea ce vedeți chiar aici nu va ajunge în multe alte locuri", a declarat Blinken reporterilor.
De aceea, conchide NBC News, se pare că toți ochii vor rămâne pentru o vreme asupra Mării Negre.
