,,Păcăliți, exploatați, prinși: Noii curieri asiatici din România” un reportaj Al Jazeera.
Timp de șase luni, Douglas* a muncit din greu într-un restaurant din București, gătind peste 200 de hamburgeri pe zi în bucătărie. Dar, așa cum se întâmplă cu mulți alți lucrători străini din România, a acceptat un al doilea loc de muncă pentru a-și suplimenta venitul, livrând mâncare la domiciliu cu motocicleta, arată Monitorul Expres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În zilele sale libere de la restaurant, în special duminica, se trezește la 7:30 dimineața într-o cameră furnizată de angajator. Spațiul este aglomerat, cu paisprezece bărbați din Sri Lanka care dorm în șapte paturi supraetajate, „ca într-un spital”, glumește el.
Rochiile și prosoapele lor atârnă pe marginea paturilor, iar rucsacul său verde spațios, cu inscripția Bolt Food, stă pe podea. Micul dejun constă în orez și linte înainte de a porni cu motocicleta pentru un schimb de șapte ore, livrând sushi și pizza clienților înfometați.
Între orele 14:00 și 21:00, livrează aproximativ 14 comenzi. După aceea, cină constă în orez, de această dată cu pui. „Cel mai dificil lucru pentru mine este să mă obișnuiesc cu ideea, pentru că nu am venit pentru asta. Dar pot face asta. Pot încerca pentru un salariu bun”, spune el.
El câștigă în jur de 120 de lei românești (26 de dolari) pe săptămână ca livrator și plătește 250 de lei (54 de dolari) pentru închirierea motocicletei și 30 de lei (6,50 dolari) pentru benzină.
Sosise din Kandy, un platou luxuriant cu plantații de ceai și temple budiste în inima Sri Lankăi. A observat o ofertă de muncă online în noiembrie anul trecut, pentru a lucra ca menajer într-o țară a Uniunii Europene. Anunțul specifica că se vor oferi cazare și mese.
Oportunitatea i s-a părut că își va îndeplini visurile. Fiul său de 12 ani – un pasionat de cricket – ar putea studia în Regatul Unit, în cele din urmă. A mai încercat să lucreze în străinătate, în Dubai, „dar era foarte scump”, spune el.
Pentru a obține locul de muncă european și permisul de muncă, Douglas a contractat un împrumut de aproximativ 3.000 de euro (3.200 de dolari) de la o agenție de recrutare.
Un an mai târziu, într-un bar din centrul Bucureștiului, privește conversațiile de pe WhatsApp pe care le-a avut cu agentul, un bărbat din Sri Lanka. „Lucrurile nu erau așa cum mi-au spus”, spune el.
Când a ajuns în România, locul de muncă și salariul erau diferite de ceea ce i s-a oferit inițial. I se promisese 800 de euro (864 de dolari) pentru un loc de muncă în menaj, nu 500 de euro (540 de dolari) pentru a face hamburgeri. „Sunt prins. Nu pot să mă întorc pentru că trebuie să plătesc împrumutul, dar câștigând atât de puțin, nu știu cum o să plătesc și asta”, spune el cu un zâmbet obosit.
Livrează mâncare 15 ore pe zi
Ali*, un bărbat robust în vârstă de 27 de ani care a emigrat cu fratele său din Colombo la sfârșitul lunii iulie, livrează mâncare timp de până la 15 ore pe zi. Cei doi au lucrat ca mecanici acasă, dar „salariul era nimic”, spune Ali.
Tatăl lor a cunoscut un expatriat din Sri Lanka din România, care le-a găsit locuri de muncă de curățenie în București, dar curând după ce au ajuns, permisele de muncă le-au fost anulate. În timp ce se așteaptă un nou set de documente, livrează mâncare cu bicicleta.
Livrarea de alimente este o afacere în plină expansiune în România. Tazz, o întreprindere românească, și companii internaționale precum Glovo, Bolt Food, FoodPanda și Takeaway concurează pentru degetele înfometate din marile orașe ale țării. Potrivit Glovo, care are 3.000 de curieri la nivel național, un curier poate câștiga aproximativ 23 de lei pe oră (5 dolari).
Între timp, numărul sri lankezilor care călătoresc în străinătate pentru muncă este în creștere. Potrivit Ministerului Muncii și Angajării Externe al Sri Lankăi, peste 300.000 au emigrat în 2022. Între ianuarie și septembrie anul acesta, peste 200.000 au plecat. Sri lankezii au părăsit insula din mai multe motive – din cauza temerilor de securitate după atacurile de duminică din 2019, din cauza pandemiei de COVID-19 și din cauza crizelor politice și economice.
140.000 de permise de muncă
Douglas, Ali și mai mulți alții intervievați pentru acest articol fac parte din cota de 100.000 de permise de muncă pe care guvernul român a stabilit-o în 2023 pentru lucrătorii non-UE, un număr care va crește la 140.000 în 2024, pentru a atenua discrepanțele de ocupare a forței de muncă.
Potrivit The Economist, națiunea din Europa de Est se transformă de la o țară de „emigranți la una de imigranți”. Cea mai mare parte a forței de muncă străine a României, excluzând europenii, sunt nepalezii. Sri lankezii reprezintă a doua cea mai mare forță de muncă expatriată non-UE, cu 15.807 persoane.
„Abia în ultimul an sau cam așa am început să vedem migrații din Asia de Sud-Est care livrează mâncare pe străzile Bucureștiului”, spune Maria-Luiza Apostolescu, cercetătoare în politici publice. „Inițial, îi puteți vedea în bucătărie, în fundal.”
Ea spune că unii vin cu viză de student și livrează mâncare cu jumătate de normă, în timp ce pentru alții este un al doilea loc de muncă. Dar avertizează că nu există ONG-uri care să sprijine „migranții economici”, în parte din cauza lipsei de fonduri. „Este [și] greu pentru români să înțeleagă că alți oameni vin aici pentru a avea o viață mai bună. Noi [de obicei] suntem cei care emigrează.”
Unde ajung miile de euro plătiți de asiatici?
La biroul de imigrație din București, un funcționar strigă la mulțimea care s-a format în diferite cozi. „Dacă nu aveți o programare online, ieșiți din cameră!” Mulți dintre cei care așteaptă sunt bărbați tineri asiatici. Sunt și câteva familii. „Un număr semnificativ de locuri de muncă vacante au fost înregistrate între ianuarie și august 2023”, spune un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii, Solidarității și Solidarității Sociale, enumerând poziții precum curieri, constructori, secretare, ajutoare de bucătărie și paznici.
„Această cotă arată foarte bine pe hârtie, dar dacă nu găsiți muncitori români, trebuie să asigurați condiții decente pentru străini”, spune Radu Stochita, un jurnalist român care a investigat situația muncitorilor nepalezi.
Așa cum se întâmplă și cu cei din Nepal, mulți dintre cei din Sri Lanka plătesc sume exorbitante agențiilor de recrutare, iau împrumuturi și ajung să facă slujbe care au puțină legătură cu cele pentru care au fost angajați inițial. „În unele cazuri, ei nu lucrează nici măcar pentru compania care apare în contract”, spune Stochita. „Întrebarea este: cine primește acesti bani?” Întrebat de Al Jazeera cu privire la aceste sume substanțiale, un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a spus că statul nu impune plăți străinilor dincolo de taxele normale pentru permisele de muncă sau taxe. „Mii de euro plătite de muncitori reprezintă costuri externe asociate firmelor și agențiilor de recrutare”, au spus ei.
În 2022, o măsură de urgență înțeleasă în mod larg ca fiind menită să protejeze angajatorii înseamnă că lucrătorii străini trebuie să rămână cu un contract pentru cel puțin un an. De asemenea, trebuie să primească permisiunea scrisă a angajatorului dacă doresc să-și schimbe locul de muncă.
Dezamăgit, Manil a declarat că intenționează să ajungă în Italia în speranța că condițiile de muncă și salariul sunt mai bune acolo.
„Este singura opțiune pe care o mai avem”, a spus el.
