Greenpeace și șapte locuitori de pe insula Bonaire din Marea Caraibilor au deschis joi o acțiune în instanță împotriva statului olandez pentru a-i cere să își protejeze cetățenii insulari în fața creșterii nivelului mării, a anunțat această organizație care militează pentru protejarea mediului, informează AFP.
Reclamanții sunt de părere că „statul olandez dă dovadă de neglijență în protejarea insulei Bonaire în fața crizei climatice și încalcă drepturile omului”, au anunțat reprezentanții filialei olandeze a organizației Greenpeace într-un comunicat.
Avocații lor au trimis joi „o scrisoare de acțiune” guvernului olandez, somându-l să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să o protejeze de efectele lor pe fosta colonie olandeză, devenită din 2010 una dintre cele trei municipalități „speciale” ale țării, alături de insulele Saba și Sint Eustatius, scrie Agerpres.
Conform legii olandeze, citația este prima etapă pentru a da statul în judecată, a explicat Bram Karst, purtător de cuvânt al Greenpeace.
„Ne-ar plăcea să fim surprinși” de o schimbare, dar avocații continuă să se pregătească pentru un proces, a subliniat avocatul Minke de Haan.
„Eu pot să văd că schimbările climatice au deja un impact asupra Bonaire”, o mică insulă cu un bilanț redus de carbon, a declarat reclamanta Jackie Bernabela, o profesoară în vârstă de 65 de ani, citată în același comunicat.
„Locuitorii din Bonaire nu ar trebui să fie tratați ca niște cetățeni olandezi de rangul al doilea”, a adăugat Onnie Emerenciana, un grădinar de 60 de ani, care face parte dintre inițiatorii demersului.
O altă insulă a obținut o rezoluție istorică a ONU privind schimbările climatice
Dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse într-o manieră semnificativă, creșterea nivelului mării ar putea să acopere până la sfârșitul acestui secol aproximativ o cincime din insula Bonaire, potrivit unui studiu publicat în septembrie 2022 de Greenpeace.
Organizația avertizase deja, în momentul publicării acelui studiu care a detaliat amploarea impactului generat de schimbările climatice asupra insulei, că o acțiune în instanță se afla în etapa de pregătire.
Olanda este cunoscută pentru barajele lor împotriva furtunilor și miile de kilometri de diguri construite pentru protejarea teritoriului lor european, din care aproximativ o treime se află sub nivelul mării. Însă această țară este și unul dintre cei mai mari poluatori per locuitor din Europa și s-a confruntat cu o serie de scandaluri și procese ce vizau emisiile sale.
După un proces deschis de Vanuatu, o insulă grav afectată de încălzirea climei globale, Adunarea Generală a ONU a adoptat la sfârșitul lunii martie o rezoluție istorică prin care a cerut justiției internaționale să clarifice „obligațiile” care le revin statelor lumii în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Rezoluția a fost salutată ca un progres „istoric”, un „moment de referință” și un „triumf pentru diplomația internațională în domeniul climei”. ONG-urile și o serie de state dintre cei 130 de co-sponsori ai textului au salutat în termenii cei mai fermi acest text adoptat prin consens.
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) va trebui să răspundă la întrebarea privind „obligațiile statelor” în ceea ce privește protejarea sistemului climatic, „pentru generațiile prezente și viitoare”.
