Sticle, anvelope, ambalaje sau țevi... mai multe milioane de tone de deșeuri din plastic sunt aruncate în fiecare an în cursurile de apă, de unde pot ajunge în oceane, cantitatea lor riscând să se dubleze până în 2060 dacă nu se iau mai multe măsuri împotriva acestei poluări, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), transmite AFP.
De la producerea în masă a acestui material, în anii 1950, până în 2019, 140 de milioane de tone de deșeuri din plastic s-au acumulat deja în mediile acvatice, potrivit unui studiu din 2023 al OCDE, 22% din această cantitate formând o "supă de plastic" în oceane și 78% în ecosistemele de apă dulce, arată Agerpres.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Deșeurile arse în aer liber sau aruncate în gropi de gunoi necontrolate reprezintă principala sursă de poluare a mediilor acvatice.
În mare parte, acest plastic, cum ar fi sticle sau materiale utilizate în construcții, ajunge în râuri și lacuri. Restul deșeurilor de plastic plutesc (ambalaje alimentare, sticle închise) "ani, chiar decenii" și ajung în oceane, potrivit OCDE.
Deșeurile provenite din activitățile maritime (plase, unelte de pescuit) reprezintă, într-o măsură mult mai mică, o altă sursă de deșeuri de plastic în oceane, la fel ca microplasticele (fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri).
Cu o durată medie de viață de șase luni până la 35 de ani, macroplasticele (mai mari de 5 milimetri) acumulate se descompun lent în microplastice, "mai susceptibile de a fi ingerate de speciile acvatice", a precizat OCDE.
Riscul ca plasticul să migreze de pe uscat în râu și apoi din râu în mare nu este, însă, același peste tot. Din aproximativ 100.000 de cursuri de apă, o mie sunt responsabile pentru 80% din deșeurile de macroplastic ajunse în oceane, iar 30.000 sunt responsabile pentru restul de 20%, au calculat mai mulți cercetători în cadrul unui studiu realizat de organizația nonprofit Ocean Cleanup și publicat în 2021 în jurnalul științific Science Advances.
Din primele 50 de râuri care transportă cel mai mult plastic în oceane, inclusiv micile râuri urbane, 44 se află în Asia, din cauza "densității populației și a gestionării deficitare a deșeurilor", a explicat pentru AFP Laurent Lebreton, director de cercetare în cadrul Ocean Cleanup.
Filipine, o țară cu mii de insule, deversează cel mai mult plastic în mare. Pasig, care se varsă în golful Manila, este râul cel mai poluat cu plastic din lume. Pasig, alături de Tullahan (Filipine), Ulhas (India), Klang (Malaezia) și Meycauayan (Filipine) alcătuiesc cele cinci râuri care transportă cea mai mare cantitate de plastic în oceane.
Impulsionată de creșterea demografică și economică, utilizarea globală a materialelor plastice aproape că se va tripla între 2019 și 2060, ajungând la 1.231 milioane de tone pe an, potrivit OCDE.
Previziuni sumbre pentru mediile acvatice, unde 493 milioane de tone de materiale plastice ar putea fi acumulate până în 2060, mai mult de jumătate dintre acestea provenind din Africa Subsahariană, China, India și alte țări asiatice în curs de dezvoltare, conform OCDE.
În schimb, în Europa și Statele Unite, se preconizează o scădere a deversărilor de plastic în mediile acvatice, în special datorită "unei mai bune gestionări a deșeurilor".
