Curtea Constituțională a României a admis, marți, o sesizare depusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și a decis că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său.
Mugur Isărescu are pe rolul Curții de Apel București un proces în care CNSAS solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securității în cazul guvernatorului BNR.
În timpul procesului, avocatul lui Mugur Isărescu, fostul ministrul liberal al Justiției Valeriu Stoica, a solicitat și a obținut din partea judecătorilor sesizarea CCR cu o excepție privind neconstituționalitatea dispozițiilor legale în baza cărora CNSAS l-a declarat pe guvernatorul BNR colaborator al fostei Securități comuniste, respectiv a Legii nr.161/2019 în ansamblul său, precum și a art.12 ind.1 din OUG nr.24/2008 și a art.2 lit.b teza I din OUG nr.24/2008, scrie Agerpres.
CCR a decis marți că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său.
"Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate", se arată în hotărârea CCR.
Într-un comunicat de presă, CCR susține că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008, nu a înființat o autoritate administrativă autonomă și nici nu a reglementat atribuțiile unei atare autorități, ci a reglementat aspecte care țin de organizarea și funcționarea CNSAS.
"Așadar, exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituționale privind bicameralismul funcțional al celor două Camere ale Parlamentului, precum și pe cele ale art.117 alin.(3) privind înființarea autorităților administrative autonome. Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, precum și faptul că art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituționalitate în ansamblu a fost reținută față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008", mai spune CCR.
În anul 2019, Parlamentul a adoptat, la inițiativa senatorului Daniel Zamfir, o modificare a OUG 24/2008, prin adoptarea Legii nr.161/2019, modificare care dă posibilitatea CNSAS să reverifice dosarele pentru persoanele care anterior primiseră adeverință de necolaborare, dar pentru care instituția primește informații noi.
Astfel, art.12, ind (1) din OUG 24/2008 introdus prin Legea 161/2019 prevede: "În condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările și completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidențiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât și la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnitățile sau funcțiile menționate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență".
În iunie 2020, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel București, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securității în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
În cererea trimisă în instanță, CNSAS susține că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 - 1989, furnizând fostei Securități informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
"Din analiza dosarelor, (...) rezultă că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informații sub nume conspirativ. (...) La stabilirea identității dintre sursa (...) și domnul (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le atașăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind rețeaua informativă datat 3.05.1989 se găsește consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obținerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deși este menționată obținerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menționată s-a obținut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanță de CNSAS.
CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.
"De asemenea, argumente în sprijinul existenței identității dintre sursa (...) și domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă și din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observațiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofițer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menționarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuiește, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeași adresă (...); coroborarea informațiilor din dosarul (...) care atestă desfășurarea unei combinații privind verificarea sincerității și loialității sursei (...), acțiunile propuse desfășurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); mențiunile ofițerilor conform cărora informațiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat și domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)", mai susține CNSAS.
Conform instituției, Mugur Isărescu a activat ca informator al Securității în perioada 1979 - 1989, iar pe parcursul colaborării cu Securitatea el a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparație cu alte țări.
"Așa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979 - 1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparație cu alte țări - notele din 16.12.1987 (...) și 05.03.1985 (...). Analizând informațiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului) și a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituția României din 1965, art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului)", se mai arată în cererea CNSAS trimisă la CAB.
Potrivit CNSAS, informațiile furnizate Securității de către Mugur Isărescu se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
"Reținem, astfel, notele din 16.12.1987 și 05.03.1985, redactate olograf și semnate de pârât cu numele conspirativ (...), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist față de alte țări, respectiv:
* În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberei (acuzat că îi răpește mai mult de o oră); încălzirea locuinței în care trăiește; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulțumire după ce a divorțat (...).
* În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. și M.I. și D.W. (...) sursa poate relata următoarele: '(DW) în discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanțe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltare a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea țărilor socialiste în comerțul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%)".
În legătură cu aceste informații furnizate de Isărescu, CNSAS explică faptul că Securitatea monitoriza cu atenție orice comentariu negativ la adresa nivelului de trai sub regimului comunist, cunoscut fiind faptul că acesta urmărea promovarea ideii că statul comunist era forma superioară de organizare politică și socială, în care toate persoanele aveau un nivel de viață ridicat, iar meritul pentru această stare de fapt se datora în exclusivitate partidului.
În opinia CNSAS, informațiile furnizate de Mugur Isărescu au îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
