Parlamentari de la UDMR, PSD și PNL și-au pus semnătura pe un proiect de lege pentru prevenția și depistarea precoce a diabetului, iar printre măsurile propuse în acest scop se numără și clasificarea localităților ”din punct de vedere al gradului de asigurare a posibilității de a face sport și mișcare”. Astfel, localitățile ar urma să fie ”notate” cu roșu, galben sau verde în funcție de gradul de îndeplinire a criteriilor legate de săli sau terenuri de sport, piste de biciclete, bazine de înot sau competiții sportive. Inițiatorii nu s-au gândit însă că, potrivit acestori criterii, majoritatea localităților, care sunt comune, ar primi ”cartonaș roșu” și nu oferă soluții concrete pentru acestea.
Propunerea legislativă, susținută de cele trei partide, prevede în primul rând obligativitatea elaborării și aprobării unei politici de prevenție la nivel național, de către autoritațile responsabile. În al doilea rând, stabilește atribuții clare pentru autoritățile administrației publice centrale, asigură cadrul legal autorităților publice locale pentru a interveni și a-și asuma responsabiliăți în ceea ce privește educajia populației și încurajarea acesteia pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață.
De asemenea, proiectul prevede ca inițiativele private să aibă la dispoziție mecanismele juridice și motivaționale de implicare și susținere financiară pentru viitoare proiecte.
Astfel, pentru atragerea investițiilor private în dotări ce contribuie la adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos, autoritățile locale pot acorda anumite facilități cum ar fi: a) scutiri sau reduceri ale taxelor locale; b) scutiri sau reduceri pentru o anumita perioadă de la plata unor impozite către bugetele locale; c) atribuirea unor terenuri sau imobile, fără licitație publică, firmelor care se obligă să organizeze în mod gratuit activități de întreținere fizică; d) instituirea unor proceduri de urgentare a acordării unor avize și autorizații.
În finalul proiectului, autorii consideră că este potrivit să prevadă că ”Institutul Național de Sănătate Publică elaborează procedura și criteriile de măsurare și de clasificare a fiecărei unități administrativ teritoriale, oraș sau municipiu, din punct de vedere al gradului de asigurare a posibilității de a face sport și mișcare”.
Criteriile de măsurare și clasificare, stabilte prin raportare la numărul de locuitori, ar urma să țină cont ”în special” de existența, accesul și folosința: a) sălilor și a terenurilor de sport; b) parcurilor; c) pistelor de bicicletă; d) bazinelor de înot; e) dotărilor suplimentare din parcuri și spațiile publice de natură a permite efectuarea sportului și exercitiilor fizice de către populație în mod gratuit; f) unor trasee pietonale; g) organizarea ori finanțarea cu regularitate a unor concursuri și competiții sportive cu caracter de masă, îndeosebi cele organizate de către unitățile de învățământ.
Totodată. clasificarea și notarea se va face de către Institutul Național de Sănătate Publică prin acordarea unor culori, astfel:
a) roșu, pentru criterii îndeplinite intr-un procent de pana la 35%;
b) galben, pentru criterii îndeplinite într-un procent cuprins între 35% și 70%;
c) verde, pentru criterii îndeplinite într-un procent mai mare de 70%.
Procedura, criteriile de măsurare și de clasificare ar urma să se aprobe prin hotarâre de Guvern, iar notarea fiecarei unități administrativ teritoriale, oraș sau municipiu se va face începând cu anul 2025, mai prevede proiectul.
Autorii nu spun însă care ar fi scopul practic al unei astfel de clasificări și notări a localităților, de exemplu dacă localitățile notate cu ”roșu” ar urma să beneficieze de mai multe alocări bugetare în vederea ”adoptării unui stil de viață sănătos”.
Mai mult, inițiatorii par să nu țină cont că, potrivit legislației în vigoare, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază și, prin urmare, conform criteriilor propuse, cel mai probabil marea majoritate a comunelor din România, dacă nu și foarte multe orașe, ar urma să fie notate cu ”roșu”. Majoritatea localităților ar primi ”roșu” nu doar pentru lipsa sălilor de sport sau bazinelor de înot, ci pentru lipsa utilităților fundamentale unui trai decent, la care mai toate comunele - adică unitățile administrativ teritoriale de bază - sunt deficitare, respectiv canalizare, apă curentă, gaze.
Aleșii nu par să țină cont nici de faptul că, de regulă, un titu precum cel de ”oraș verde” constituie, mai degrabă, o recunoaștere a respectării standardelor de mediu și energetice, fără a presupune vreo comparație sau clasificare în raport cu alte localități.
