După ce Guvernul modificase, la finele lunii ianuarie, prin ordonanță de urgență, Legea concurenței în așa fel încât mandatul conducerii Consiliului Concurenței să poată fi reînnoit fără un număr limită, majoritatea PSD a reușit, în aprilie, să impună în Senat, cameră decizionala a Parlamentului în acest caz, o nouă formă a legii, astfel încât președintele României să fie eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului. Proiectul a fost deja de neconstituționalitate de către Guvernul României și, împreună, de PNL și USR, dar acum și șeful statului a adresat Curții Conctituționale o seziare în același sens.
De ce este important: Astăzi, membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări poate fi doar cu condiția prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
Mai este important: Până la ordonanța Guvernului, legea prevedea că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Guvernul a stabilit în ianuarie, în ordonanță, că numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței sunt pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, deci fără o limită.
Modificarea a apărut cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
În sesizarea adresată CCR, șeful statului contestă atât din motive extrinseci, procedurale, adoptarea proiectului, cât și din motive intrinseci de constituționalitate.
Astfel, șeful statului explică pe larg că Parlamentul nu a respectat termenele constituționale de dezbatere și adoptare a ordonanței, ba mai mult a fost încălcat și principiul bicameralismului.
Pe fond, președintele aduce o serie de obiecții la modificările aduse de legislativ organizării Consiliului Concurenței și în mod particular celor privind membrii acestei instituții.
Printre altele, Iohannis arată că prevederea ca funcționarii publici de specialitate ai Consiliului Concurenței să fie percheziționați, reținuți sau arestați preventiv numai cu acordul președintelui Consiliului Concurenței instituie un privilegiu nejustificat, încalcând principiul egalității în drepturi.
De asemenea, sintagma introdusă cu privire condiția de numire în funcția de președinte al Consiliului Concurenței, și anume ca persoana respectivă ”să fi îndeplinit cel puțin o funcție de conducere cu largi responsabilități în care a făcut dovada înaltei sale competențe profesionale și manageriale” are un conținut neclar și permite arbitrariul în aplicarea normei, consideră șeful statului.
Acesta critică și faptul că este modificată durata mandatului actualilor membri ai Consiliului Concurenței și statutul acestora dobândit la data începerii mandatului, intervenind-se asupra mandatelor în exercițiu și nesocotindu-se jurisprudența Curții Constituționale.
Președintele sesizează totodată o serie de prevederi cu care este completat statutul funcționarilor Consiliului Concurenței, dar și noua procedură de demitere și numire a noii conduceri, considerând că ele conduc la afectarea independenței Consiliului Concureței.
SESIZAREA DE NECONSTITUȚIONALITATE A PREȘEDINTELUI POATE FI CONSULTATĂ AICI
Acum, aceeași majoritate a promovat însă o serie de modificări la Legea concurenței printr-un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență, din perioada Guvernului Tudose, încă neadoptată de Parlament.
Modificările aprobate în Senat
În primul rând, Plenul Consiliului Concurenței nu mai este numit prin decret de președintele României, ci prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Depiutaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere.
Totodată, numărul membrilor Plenului Consiliului Concurenței este majorat de la 7 la 9 membri, dublându-se de la 4 la 8 numărul consilierilor de concurență.
De asemenea, mandatul conducerii va putea fi reînnoit o singură dată, imdeiferent de durata mandatului exercitat anterior.
O altă modificare prevede că membrii Consiliului Concurenței pot fi desemnați, cu acordul Plenului acestuia, să desfășoare doar activități neremunerate în cadrul unor organisme sau instituții publice ale Uniunii Europene sau internaționale, precum și activități de asistență tehnică finanțate de Uniunea Europeană ori de către alte organisme sau instituții publice internaționale.
Actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Practic, acum se apropie finalul mandatului.
