După ce Guvernul modificase, la finele lunii ianuarie, prin ordonanță de urgență, Legea concurenței în așa fel încât mandatul conducerii Consiliului Concurenței să poată fi reînnoit fără limită, majoritatea PSD a reușit, în aprilie, să impună în Senat, cameră decizională a Parlamentului în acest caz, o nouă formă a legii, astfel încât președintele României să fie eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului. Proiectul respectiv a fost sesizat pentru neconstituționalitate de către Guvern, PNL și USR, iar apoi de șeful statului. PSD a mai impus însă, la finele lunii iunie, adoptarea din nou în Senat a unui alt proiect de lege cu aceleași prevederi. Acum, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire și la acest proiect.
De ce este important: Astăzi, membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări poate fi doar cu condiția prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
Mai este important: Până la ordonanța Guvernului, legea prevedea că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Guvernul a stabilit în ianuarie, în ordonanță, că numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței sunt pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, deci fără o limită.
Modificarea a apărut cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Majoritatea PSD promovat însă o serie de modificări la Legea concurenței printr-un proiect de lege inițiat de PSD în 2018 și adoptat tacit de Camera Deputaților.
În primul rând, Plenul Consiliului Concurenței nu mai este numit prin decret de președintele României, ci prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Depiutaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere.
Totodată, numărul membrilor Plenului Consiliului Concurenței este majorat de la 7 la 11 membri, dublându-se de la 4 la 8 numărul consilierilor de concurență.
De asemenea, mandatul conducerii va putea fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior.
În sesizarea anterioată adresată CCR, șeful statului contesta atât din motive extrinseci, procedurale, adoptarea proiectului, cât și din motive intrinseci de constituționalitate.
Acum, președintele Iohannis invocă, de asmenea, încălcarea principiului bicamarealismului, deoarece în forma de la Senat proiectului i-au fost aduse prevederi nedezbătute în foma inițială la Camera Deputaților.
Totodată, Klaus Iohannis contestă constituționalitatea prevederilor din proiect pe motive de fond.
Printre altele, șeful statului arată că este impusă o condiție cu conținut neclar, care permite arbitrariul în aplicarea sa, cu privire la numirea în calitate de președinte al Consiliului Concurenței, respectiv„persoana propusă pentru funcția de președinte al Consiliului Concurenței trebuie să aibă o vechime de cel puțin 10 ani într-o funcție de demnitate publică sau de conducere cu responsabilități ce implică o înaltă competență profesională și managerială”.
Șeful statului reclamă și o serie de formulări neclare și care contravin legilor în vigoare, precum și prevederi care ar încălca independența Consiliului Concurenței și astfel dreptul comunitar.
TOATE ARGUMENTELE PREȘEDINTELUI POT FI CONSULTATE AICI
Actualul președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
