Sunt concluziile Raportului Corpului de Control privind activitatea Administrației Bazinale de Apă Olt și a Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt în domeniul exploatării agregatelor minerale.
Controlul a fost desfășurat în perioada 27 aprilie–6 mai 2026 și a analizat activitatea de control desfășurată de structurile locale ale Administrației Naționale „Apele Române” din perioada 2019–6 mai 2026, cu accent asupra exploatărilor de agregate minerale din zona Balș–Piatra-Olt.
Raportul Corpului de Control arată cum pentru ilegalități cu prejudicii pentru bugetul statului român de zeci de milioane de lei nu au existat ani la rând controale. Iar în puținele ocazii când au fost realizate controale, acestea au fost realizate cu încălcarea legislației, infractorii scăpând fără a suporta nicio consecință, susține ministerul.
„Acolo era pământ, iar acum este un lac, ca urmare a extragerii ilegale a milioane și milioane de m3 de agregate minerale. Vorbim despre adevărate forme de relief create prin excavări pe mai mult de 100 de hectare, vizibile inclusiv din satelit. De aici au ieșit zeci de mii de camioane încărcate cu agregate minerale, iar instituția care avea obligația să controleze aceste activități susține că pur și simplu nu a văzut ce se întâmplă.
A fost nevoie să vină inspectorii de la Jiu, topografii din Gorj și hidrologii de la Siret pentru a măsura amploarea acestor exploatări.
Acum, pun toată presiunea politică să rămână tot ei în funcții: cei care au întors capul la mafii uriașe care au prosperat chiar în județul unde ei trebuiau să își îndeplinească atribuțiile”, a declarat ministra Diana Buzoianu.
În perioada verificată, ABA Olt și SGA Olt au emis 55 de acte de reglementare pentru exploatările de agregate minerale din zona Balș–Piatra-Olt. Raportul însumează 68 de controale realizate în intervalul 2019–2026.
Analiza documentelor a relevat însă un tipar administrativ constant: fapte descrise în procesele-verbale ca încălcări ale legii apelor, dar fără a fi aplicate și sancțiuni contravenționale, măsuri dispuse operatorilor și apoi neurmărite ca implementare ani la rând, procese-verbale cu informații incomplete, nerealizarea planului anual de control și un număr foarte mic de controale realizate în ultimii 7 ani.
În perioada 2021–2024 au fost efectuate 29 de controale, cu zero sancțiuni contravenționale aplicate. În numeroase situații, documentele de control consemnau fapte cu caracter contravențional, fără calcularea penalităților aferente volumelor exploatate și fără sesizarea organelor de cercetare penală.
Pentru Mineralport (unde au fost extrase ilegal 5 milioane de m3 de agregate minerale), raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului arată că structurile ABA Olt și SGA Olt nu au realizat, între 2011 și 2026, niciun control. În cazul Pond Star (unde a fost descoperită o exploatare ilegală de agregate minerale pe 25 de hectare), controalele au început după aproximativ 11 ani de activitate, iar verificările ulterioare au consemnat în repetate rânduri exploatări desfășurate în afara condițiilor legale, fără, însă, sesizarea organelor penale timp de ani de zile la rând.
„ABA Olt ne-a transmis tone de documente. Corpul de Control le-a analizat, iar concluzia este foarte clară: ani întregi, controalele nu au existat. Mafia balastierelor nu a fost oprită, nu a fost nici măcar deranjată cu o bătaie la ușă să fie întrebați ce fac acolo. Inspectorii consemnau fapte contravenționale, dar sancțiunile lipseau, penalitățile nu erau calculate, măsurile nu erau urmărite, iar sesizările penale nu erau făcute. Practic, ne aflam în aceeași sferă de a ne preface că facem controale”, a subliniat ministra mediului.
Raportul Corpului de Control a fost deja transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru verificarea faptelor documentate și stabilirea eventualelor răspunderi penale.
„Concluziile raportului sunt foarte clare. Documentul va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar toate informațiile și probele vor fi puse la dispoziția anchetatorilor. Procurorii vor stabili încadrarea faptelor și răspunderea penală. La nivel administrativ, răspunderea începe acum”, a declarat Diana Buzoianu.
Raportul va fi transmis și conducerii ANAR, în vederea sancționării administrative a: persoanelor care au semnat acte de control întocmite cu încălcarea prevederilor legale sau cu informații incomplete; conducerii Serviciului Inspecția Bazinală a Apelor Olt; conducerii Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt și conducerii Administrației Bazinale de Apă Olt.
ANAR va avea obligația să comunice Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în termen de maximum două luni de la primirea raportului, măsurile adoptate, persoanele vizate și fundamentarea fiecărei decizii.
„Funcția de director al unei administrații bazinale, funcția de director al unui sistem de gospodărire a apelor și atribuțiile de conducere a inspecției sunt incompatibile cu tolerarea, ani la rând, a unor asemenea fapte. Chiar și în ipoteza în care vorbim despre o lipsă totală de profesionalism, dimensiunea acestor ilegalități face imposibilă justificarea menținerii acelorași persoane în funcții de conducere”, a afirmat ministra mediului.
"În momentul de față avem o Gardă Forestieră care a scos la iveală un număr record de tăieri ilegale, chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal, într-o singură zonă.
Pentru această suprafață, dreptul de proprietate a fost reconstituit în anul 2002 în favoarea Composesoratului Ojdula.
În urma descoperirii în arhive a unor documente ce relevau faptul că cele 2.571 hectare pădure au fost expropriate cu justă și prealabilă despăgubire și nu au fost confiscate abuziv de stat în anul 1948, juriștii Ministerului Finanțelor, în anul 2018, au inițiat o acțiune în instanță pentru anularea titlurilor de proprietate.
La acest demers s-au alăturat și juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prin Hotărârea nr. 673 din 17 septembrie 2024, Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus anularea titlurilor de proprietate, a proceselor-verbale de punere în posesie și a cărților funciare aferente Composesoratului Ojdula.
Împotriva acestei hotărâri a fost formulat apel, însă, Tribunalul Covasna, prin Decizia nr. 123 din 19 februarie 2026, a respins apelul ca nefondat. Astfel, hotărârea Judecătoriei Târgu Secuiesc a devenit definitivă.
Prin acest demers juridic, a fost posibilă readucerea, după aproape un sfert de secol, în proprietatea publică a statului a celor 2.571 de hectare de fond forestier.
În ultimii ani, prin acțiuni susținute în instanță, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a contribuit la menținerea sau recuperarea unor suprafețe importante de fond forestier, în vederea protejării patrimoniului forestier al statului.
Romsilva a câștigat la începutul lunii un proces la Bacău pentru zeci de mii de hectare de pădure.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut decizia definitivă favorabilă în dosarul având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier, administrate de Direcția Silvică Bacău.
Prin Decizia nr. 4 din 09.02.2026, pronunțată în rejudecarea revizuirii de către Tribunalul Mureș, instanța a respins recursul și cererea de revizuire formulate de către Gheorghe Paltin Sturdza și a admis apărările Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, dispunând menținerea suprafeței de pădure în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Decizia este definitivă.
Suprafața vizată, cu o valoare estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, include trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești și face parte din fondul forestier proprietate publică a statului.
Acțiunile juridice au urmărit anularea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiar, precum și protejarea patrimoniului forestier național, în deplină conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Dosarul a fost instrumentat de consilierii juridici ai Romsilva, atât de la nivel central, cât și de la nivelul Direcției Silvice Bacău.
Dosar rejudecat după 20 de ani
În vara lui 2025, Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire formulată de juriștii Romsilva și a desființat decizia prin care erau retrocedate un total de 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, în valoare de 300 milioane de euro.
În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu și alte 13 persoane au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău.
În 9 mai 2018, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de ICCJ la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul retrocedărilor de păduri din Bacău.
În același dosar, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, acuzat de consituirea unui grup infracțional orgaizat și de spălarea banilor, a fost achitat.
