Marcel Ciolacu, în cailtate de deputat, a votat anul trecut, alături de aleșii PSD și PNL, proiectul de lege care prevede ca Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane, precum Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, să stabilească zone cu nivel scăzut de emisie, pentru care să instituie restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor. În calitate de premier, însă, liderul PSD anunță acum că nu este de acord cu discutarea în Guvern proiectului de hotărâre care să pună în aplicare legea cu noi taxe, pentru că hotărârea nu ar fi parcurs procesul de consultare publică și de validare politică în coaliția de guvernare, care a votat legea cu un an în urmă.
Precedent: Nu ar fi prima dată când un premier face una ca parlamentar și alta ca șef al Executivului. Fostul premier Ponta a promovat în Guvern un proiect de lege privind exploatarea aurului de la Roșia Montană, dar a declarat că în calitate de deputat... nu îl votează.
Istoria proiectului
În luna mai a anului trecut, Profit.ro a anunțat că a Parlamentul decis că, în vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei, în termen de cel mult 2 ani, Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane din țară, precum Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, vor fi stabilite zone cu nivel scăzut de emisie, în cadrul căreia vor fi instituite restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor. Totodată, până în 2040, jumătate din vehiculele folosite la transportul public în muncipiile reședință de județ vor trebui să aibă emisii zero, iar, până la 1 noiembrie 2026, municipiile menționate trebuie să amenajeze benzi dedicate transportului în comun.
Proiectul fusese aprobat de Guvernul Ciucă în decembrie 2022, iar în februarie 2023 a fost adoptat în Senat cu voturile PSD, PNL, USR și UDMR.
În data de 10 mai 2023, proiectul de lege a fost adoptat, ca for decizional al Parlamentului, și de Camera Deputaților, cu voturile PSD, PNL, USR și UDMR. De la PSD a votat împotrivă un singur deputat, Daniel Ghiță, în timp ce de la PNL a votat contra tot un singur deptutat, Andrei Daniel Gheorghe, și s-a abținut alt deputat, Gheorghe Pecingine.
Președintele Camerei Ceputaților era atunci Marcel Ciolacu, iar acesta, potrivit rezultatelor oficiale ale votului electronic, a votat și el, împreună cu colegii de coaliție, proiectul de lege care prevede zonele cu restricții și taxe pentru mașinile din marile orașe.
TOATE REZULTATELE VOTULUI ASUPRA PROIECTULUI CU TAXE ȘI RESTRICȚII LA AUTOVEHICULE AICI
Proiectul stabilea că în termen de 180 de zile de a intrarea în vigoare a noii legi (iunie 2023), Ministerul Dezvoltării trebuia să elaboreze un ghid privind măsuri de calmare a traficului și ghidul privind elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă.
Ministerul a pus, însă, în dezbatere publică abia recent, la peste un an de la intrarea în vigoare a legii, proiectul de hotărâre privind aplicarea legii.
La scurt timp de la anunțarea proiectului de hotărâre, PSD a anuțat însă că hotărârea de guvern care prevede introducerea unor taxe pentru mașinile care circulă în zonele cu niveluri scăzute de emisii nu va intra în dezbaterea Guvernului.
Deși a votat legea cu aceste prevederi, PSD acuză acum însă că Ministerul Dezvoltării, condus de liberalul Adrian Veștea, nu a respectat o cerință a premierului Ciolacu, de a fi discutat cu el în prealabil o astfel de măsură.
”Această inițiativă, care are un impact social ridicat și care introduce taxe noi nu a respectat solicitarea premierului Marcel Ciolacu de a parcurge în prealabil o etapă de consultare publică și de a fi validată politic în interiorul Coaliției de Guvernare. Ca atare, proiectul va fi scos de pe agenda Guvernului”, este mesajul PSD referitor acum la taxele pentru mașini.
Legea stabilește că, în vederea limitării emisiilor provenite din transportul rutier şi a îmbunătăţirii calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei vor fi stabilite zone cu nivel scăzut de emisie (ZNSE).
”Prin ZNSE se înțelege zona delimitată de către autoritatea publică locală în cadrul căreia se instituie restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor în vederea îmbunătățirii calității aerului”, prevede proiectul adoptat.
Stabilirea şi aprobarea zonelor cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) se vor realiza pentru aglomerările prevăzute în anexa nr.2 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător în termen de maximum 2 ani. Conform anexei menționate, aceste aglomerări sunt municipiile: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Timișoara.
Zonele cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) vor fi marcate cu indicatoare de către autorităţile administraţiei publice locale, care pot să stabilească regulile şi tarifele de acces ale vehiculelor în interiorul acestora.
ZNSE pot fi de două tipuri:
a) ZNSE pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea adminstraţiei publice locale care instituie aceste ZNSE trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul ZNSE;
b) ZNSE pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea adminstraţiei publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, de exemplu bariere de acces, dar trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone prin intermediul poliţiei locale.
În interiorul perimetrului ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) respectă standardele de emisii ale zonei;
b) achită tariful aferent zonei, dacă este cazul;
c) sunt exceptate sau beneficiază de reducere de până la 100% de la plata taxei.
În privința vehiculelor care asigură serviciu public de transport de persoane, proiectul stabilește că municipiile reşedinţă de judeţ trebuie să asigure o cotă de vehicule cu emisii 0 din stocul total aflat în proprietatea acestora şi/sau utilizat la transportul public de persoane, în următoarele procente şi termene:
a) până la data de 31 decembrie 2025 cel puţin 5%;
b) până la data de 31 decembrie 2028 cel puţin 10%;
c) până la data de 31 decembrie 2031 cel puţin 20%;
d) până la data de 31 decembrie 2034 cel puţin 30%;
e) până la data de 31 decembrie 2037 cel puţin 40%;
f) până la data de 31 decembrie 2040 cel puţin 50%.
Totodată, municipiile reședință de județ au obligația să instituie, până la data de 1 noiembrie 2026, benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbană durabilă pentru liniile de transport public cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h.
Tot începând cu 1 noiembrie 2026, existența unui Plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) va obligatorie pentru toate municipiile, iar deținerea unui astfel de plan va fi condiție prealabilă pentru investițiile aferente mobilității urbane finanțate din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene.
Acum, Ministerul Dezvoltării a pregătit cadrul în care va introduce aceste reguli.
TEXTUL INTEGRAL AL PROIECTULUI DE HOTĂRÂRE POATI FI CITIT AICI
