Elveția a pus capăt, după luni de tergiversări, unor negocieri cu privire la relația sa cu Uniunea Europeană (UE), a anunțat Guvernul, care riscă să provoace furia Bruxellesului, relatează AFP.
Președintele elvețian Guy Parmelin a anunțat într-o conferințăă de presă că Elveția pune capăt negocierilor unui acod care viza armonizarea cadrului juridic în vederea unei participări a Confederației helvetice la piața unică europeană și instaurarea unui mecamism de soluționare a diferendelor, scrie News.ro.
Principalul obstacol în calea unui acord între UE și Elveția este interpetarea divergentă a liberei circulații a persoanelor.
UE a făcut din semnaea unui acord instituțional o condiție prelabilă a încheierii oricărui acord biateral privind un acces elevețian pe piața europeană.
Acest anunț are loc în urma unui summit UE la Bruxelles, duminică, al lui Guy Parmelin cu președinta Comisiei Euroene (CE) Ursula von der Leyen.
Cele două părți au eșuat să-și apropie pozițiile în puncte aflate în litigiu - salarii, libera circulație a persoanelor și ajutor public.
Acest acord instituțional ar fi ”adus o schimbare fundamentală în relațiile dintre Elveția și UE”, care necesită un ”compromis important” din partea Eleveției, a declarat în aceeași conferință de presă ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.
Acordul era reclamat de peste zece ani de către UE, însă negocieri au început abia în 2014.
Mai multe puncte continuau să ridice probleme la Berna, însă Bruellesul a refuzat să mai facă alte compromisuri începând din 2018.
”Regretăm această decizie, având în vedere progresele realizate în ultimii ani în vederea trasnformării acordului-cadru instituțional într-o realitate”, a reacționat într-un comunicat CE.
MIZĂ ECONOMICĂ
Domeniul aplicării acestui acord-cadru ar fi fost limitat la cele cinci acorduri de acces pe piață existente - libera circulație a persoanelor, transport terestru, transport aerian, bariere tehnice în comerț și agricutură - și la viitoare acorduri de acces pe piață - de exemplu în domeniul electricității.
UE este principalul partener economic al Confederației helvetice, care câștigă un franc din trei în comerțul cu Uniunea.
Însă elvețienii se tem că acest text dăunează protecției salariilor elvețiene, mai mari decât în UE, din cauza costului traiului.
Consiliul federal elvețian a cerut clarificări cu privire la alte două puncte, și anume dspozițiile europene referitoare la ajutoarele publice și directiva privind libera circulație a cetățenilor, care ar fi lărgit accesul europenilor la prestații sociale elvețiene.
”Obstacolul în diferendele cu UE este interpretarea divergentă a liberei circulații a persoanelor. Elveția consideră că este vorba în mod esențial de libera circulație a angajaților și familiilor lor. UE consideră că este vorba despre circulația tuturtor cetățenilor Uniunii”, declara la sfârșitul lui aprilie Cassis.
O preluare integrală a dreptului UE ar fi antrenat ”o schimbare de paradigmă în politica migrației (...) și ar fi avut, în plus, consecințe asupra ajutoarelor sociale”, a declaart el miercuri.
În 2020, Eleveția a efectuat schimburi cu UE în valoare de 108 miliarde de franci elvețieni (99 miliarde de euro), potrivit unor date de la vama federală, reprezentând 48,2% din exporturile elvețiene.
Elveția, care se sprijină pe un puternic sector farmaceutic, dar și pe o industrie importantă în producția de mașini-unelte și echipament industrial, înreține relații comeriaile strânse cu Germania, cel mai mare partener al său, dar și cu Italia și Franța.
Ea depinde puternic de UE în aprovizionări - a înregistrat anul trecut importuri în valoare de 120 de miliarde de franci elvețieni, reprezntând 66,3% in importurile elvețiene.
