Cantități mari de deșeuri încă trec granițele României, în special prin județele din vestul țării, încărcătura acestor transporturi fiind declarată bunuri second-hand, donații inclusiv către asociații înființate pe lângă diverse lăcășuri de cult, fiind vorba chiar de curse cu obiecte personale sau de uz gospodăresc.
Austria, Olanda, Belgia, dar mai ales Germania și Italia sunt țările predilecte de unde se expediazã astfel de ”mărfuri", relevă documente oficiale analizate de Profit.ro.
Astfel, un document oficial arată că: ”Cea mai mare problemă identificată o reprezintă deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, vehicule scoase din uz, deșeuri de aparatură electrică și electronică disimulate în echipamente electrice și electronice second-hand, în special panouri fotovoltaice, tonere de imprimante, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, astfel reușind să se ocolească într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operațiunilor cu deșeuri, prin declarații verbale și o susținere a punctului de vedere că transporturile conțin bunuri, și nu deșeuri.”
Potrivit documentului citat, cantități mari, aproximativ 50 până la 100 de camioane pe săptămână, treceau granițele României în special prin vestul țării (Arad, Bihor). De asemenea în portul/vama Constanța se aflau containere maritime care așteaptă intrarea în România, încărcătura acestora fiind declarată drept bunuri second-hand, donații, inclusiv către asociații înființate pe lângă diverse lăcașuri de cult, chiar curse cu obiecte personale, sau obiecte de uz gospodăresc, care necesită punctul de vedere avizat al ANPC și, evident, aprobarea sau interzicerea accesului pe teritoriul României.
”Astfel, fenomenul de introducere în România a deșeurilor diverse, disimulate în mai multe categorii de așa-zise bunuri second-hand, pe câteva fluxuri cunoscute de intrare, în special prin granițele de vest, dar și prin portul Constanța, proliferează. Ținând cont de faptul că totuși extrem de puține dintre aceste obiecte îndeplinesc criterii minime de calitate pentru a fi clasificate ca bunuri folosite, provenite din afara României și nu deșeuri, problema devine din ce în ce mai acută”, era remarcat în documentul redactat în urmă cu un an.
La mijlocul anului 2024, tot într-un document oficial era precizat că, în perioada 01.01.2024 - 17.05.2024, pe lângă 4.706 transporturi ce conțineau deșeuri, având ca destina/ie instalații de valorificare de pe teritoriul României, autorizate din punct de vedere al protecției mediului, Garda de Mediu a identificat 410 transporturi cu produse second-hand acceptate pe teritoriul României ce au avut ca destinație ONG-uri, fundații etc.
Conform aceleiași surse, 99 transporturi cu mărfuri second-hand au fost respinse deoarece nu îndeplineau condițiile de intrare pe teritoriul României, în timp ce doar 67 transporturi cu alte deșeuri au fot respinse în punctele de trecere la frontieră.
”Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, vehicule scoase din uz, deșeuri de aparaturã electrică și electronicã disimulate în echipamente electrice și electronice, în special panouri fotovoltaice, tonere de imprimante golite, anvelope uzate/deșeu, diverse obiecte de uz casnic, n general diverse obiecte folosite care sunt disimulate în marfă second-hand, de multe ori amestecate cu deșeuri chiar periculoase cum ar fi acumulatori auto uzați, astfel reușind să se ocoleascã într-o proporție extrem de îngrijorătoare sistemele de monitorizare a operatiunilor cu deșeuri, prin declarații verbale și o susșinere a punctului de vedere că de fapt se transportã bunuri și nu deșeuri”, admitea, ca urmare, Ministerul Mediului.
Conform datelor oficiale, cantități mari, în jur de 50 până la 100 de camioane pe săptămână și chiar mai mult, în principiu de peste 2.000 de tone, treceau și încă mai trec granițele României în special prin vest (Arad, Bihor).
”Astfel, cantități cu mari suspiciuni de a fi în fapt deșeuri și resturi diverse ajung în depozite, unele autorizate chiar din punct de vedere al protecției mediului, altele fiind simple hale și de acolo în principiu în magazinele second-hand din toată țara, dar nu neapărat, o parte importantă fiind totuși în tranzit spre Bulgaria și mai nou Ucraina”, preciza ministerul.
Potrivit acestuia, ”Austria, Țările de Jos și chiar BENELUX, dar mai ales Germania și Italia, cu mult mai multe curse spre România, sunt zonele predilecte de unde se expediaza astfel de „mărfuri" care au interzisă intrarea pe teritoriul României în punctele de trecere a frontierei special desemnate”.
Acum, într-un document din luna decembrie 2024, Ministerul Mediului recunoaște că cea mai mare problemă o reprezintă în continuare deșeurile de haine și textile uzate, deșeuri de aparatură electrică și electronică disimulate în echipamente, în special panouri fotovoltaice și că Austria, Țările de Jos, BENELUX, dar mai ales Germania și Italia rămân zonele predilecte de unde se expediază astfel de ”mărfuri”.
Ca și cu jumătate de an în urmă, Ministerul Mediului arată însă că: ”Astfel, toate aceste mijloace de transport cu deșeuri disimulate călătoresc prin întreg spațiul Schengen, însă sunt oprite la granița încă aflată în vigoare, mare parte nu intră în România și rămân în spațiul Schengen, la dispoziția autoritatilor maghiare, acestea dispunând de ele, fiind însă și în acest caz obligatorie aplicarea prevederilor Regulamentului nr. 1013/2006 privind transferurile de deșeuri, mai nou a Regulamentului nr. 1157/2024 privind transferurile de deșeuri, care incumbă proceduri greoaie, de punere în siguranță. Aceste proceduri, în general, pot bloca pentru foarte mulți ani cantitățile cu probleme, cu riscul imposibiliății de retur către țșara de expediție, fiind necesară o abordare mult mai aplicată pe palierul penal”.
Prin urmare, din documentele oficiale reiese că, odată cu intrarea României și cu granițele terestre în spațiul Schengen, astfel de transporturi ar putea să nu mai fie oprite, ca regulă, la granița cu Ungaria.
Mai mult, ministerul arată că Garda Națională de Mediu (GNM) a întocmit în ultimii ani peste 100 de sesizări penale pentru transferuri ilegale de deșeuri, însă cea mai eficientã metodp este de fapt interzicerea în punctul de control trecere frontieră a mijloacelor de transport, deoarece ”palierul de cercetare penală sau cel reprezentat de instanțe nu a generat rezultate de remarcat în sensul unor condamnări efective pentru infracțiunile prevăzute la legislația subsecventă de mediu și nu neaparat de Codul penal și de procedură penală, majoritatea sesizarilor penale întocmite de către GNM și transmise organelor de cercetare penală au fost clasate, deși infracțiunile sunt evidente”.
