Topirea ghețarilor de pe Terra, provocată de schimbările climatice, s-a accelerat și mai mult în ultimii 20 de ani, contribuind de acum la creșterea cu peste 20% a nivelului mării.
Într-o perioadă în care temperatura globală de pe Terra a crescut cu peste 1 grad Celsius în raport cu era preindustrială, ghețarii de pe planeta noastră, din Himalaya în Anzi și până la cei din Alpi, au început deja să se micșoreze de la jumătatea secolului al XX-lea, scrie Agerpres.
Însă doar câteva sute dintre cei 220.000 de ghețari de pe Pământ - exceptând calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica - sunt monitorizați in situ. "Existau multe regiuni în care nu știam felul în care evoluau ghețarii", a declarat Romain Hugonnet, autorul principal unui studiu publicat în revista Nature.
Grație unei jumătăți de milion de imagini obținute din satelit, "prima cartografiere completă a micșorării ghețarilor din lume" a ajuns la concluzia că "toți ghețarii se topesc", cu doar câteva mici excepții, a adăugat același cercetător de la Universitatea ETH din Zurich și de la Universitatea Toulouse.
Ghețarii tereștri au pierdut 267 de miliarde de tone de gheață, în medie, pe an, între 2000 și 2019, potrivit acestui studiu. Este vorba despre o cantitate suficientă pentru a acoperi în întregime Elveția sub un strat de șase metri de apă în fiecare an, au comentat reprezentanții Universității ETH Zurich într-un comunicat.
În plus, topirea s-a accelerat: de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an între 2000 și 2004, s-a ajuns la o medie de 298 de miliarde de tone pe an între 2015 și 2019.
"Excluzând zonele de la periferia Groenlandei și Antarcticii, deci păstrând în acest studiu 70% dintre ghețarii planetei, s-a trecut în 20 de ani de la o micșorare medie care depășea cu puțin o treime de metru pe an, la o două treimi de metru pe an", a subliniat Romain Hugonnet. "În 20 de ani, s-a dublat viteza de micșorare. Este foarte îngrijorător", a adăugat el.
Ghețarii din Alaska, din Alpi și din Islanda fac parte dintre aceia care s-au micșorat cel mai repede.
Concluziile generale ale studiului concordă cu cele formulate de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC), care conțineau însă marje foarte mari de incertitudine. "Studiul nostru are o incertitudine redusă cu un factor de 10", a precizat Romain Hugonnet, referindu-se mai ales la impactul generat asupra creșterii nivelului mării.
Această topire a contribuit cu 21% la creșterea nivelului mării de la începutul secolului, reprezentând 0,74 milimetri pe an, conform noii cercetări.
Noile date, mult mai exacte din punct de vedere geografic, ar putea contribui la planificarea urbană în anumite regiuni foarte populate, unde ghețarii joacă un rol major pentru aprovizionarea cu apă și pentru agricultură.
"Pe termen scurt, ghețarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza tot mai multă apă către râuri, servind astfel ca un fel de tampon în anumite regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride. Dar, apoi, se va atinge un maxim, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până când nu va mai exista deloc", a avertizat același cercetător, estimând că "peste câteva decenii, majoritatea regiunilor vor intra pe această pantă descendentă".
