Plenul Consiliului Concurenței va fi majorat de la 7 la 9 membri, care vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului, iar președintele va numi doar un vicepreședinte al Consiliului, asemenea prrim-ministrului, restul membrilor urmând a fi numiți de partidele parlamentare, conform unui proiect de lege inițiat de PSD în 2018 și adoptat acum, pentru a doua oară decizional, de către senatori.
De ce este important: Astăzi, membrii Plenului Consiliului Concurenței sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări poate avea loc doar cu condiția prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.
Mai este important: După cum a relatat Profit.ro, PSD și PNL au ajuns la un compromis cu privire la procedura de numire a membrilor conducerii Consiliul Concurenței, care în prezent sunt numiți prin decret prezidențial. Astfel, plenul Consiliului Concurenței urma să fie majorat de la 7 la 11 membri, numiți prin hotărâre a Parlamentului, cu 2 membri a propunerea președintelui României, 4 la propunerea Senatului, iar alți 5 la propunerea Camerei Deputaților, pentru un mandat ce va putea fi reînnoit o singură dată. Dacă legea ar fi fost promulgată, urmau a fi demarate procedurile pentru ”numirea membrilor Consiliului Concurenţei”, actualii membrii putând fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţii.
Istoria disputei privind numirea în Consiliul Concurenței
Guvernul condus de Ludovic Orban a modificat, în ianuarie 2020, prin ordonanță de urgență, Legea concurenței în așa fel încât mandatul conducerii Consiliului Concurenței să poată fi reînnoit fără limită.
Majoritatea PSD de la acea dată a reușit însă, în aprilie, să impună în Senat, cameră decizională a Parlamentului în acest caz, o nouă formă a legii, astfel încât președintele României să fie eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliului.
Proiectul respectiv a fost sesizat pentru neconstituționalitate de către Guvern, PNL și USR, iar apoi de șeful statului.
PSD a mai impus însă, la finele lunii iunie 2020, adoptarea din nou în Senat a unui alt proiect de lege cu aceleași prevederi. Ulterior, președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire și la acest proiect.
În octombrie 2020, Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate, iar în luna noiembrie a aceluiași an, șeful statului a solicitat Parlamentului reexaminarea proiectului.
”Așadar, potrivit legii transmise la promulgare, se trece de la o procedură de numire ce implică patru autorităţi sau entităţi - respectiv. Președintele României, Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței, Guvernul României și comisiile de specialitate ale Parlamentului - la o procedură de numire ce implică strict decizia Parlamentului reunit în ședință comună și propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere”, reclama președintele Iohannis.
Acesta mai sublinia că: ”Numirea membrilor Consiliului Concurenţei de către Preşedintele României, implicarea Guvernului, a comisiilor parlamentare şi a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei reprezintă un mecanism care asigură un sistem de checks and balances în această procedură de numire, o garanţie pentru independenţa membrilor şi eliminarea influenţelor politice în numirea acestora.”
Modificările din 2022
PSD și PNL s-au înțeles și au votat în Camera Deputaților, la finele anului 2022, o nouă formă a legii, care a adus modificări modului de numire și funcționare a conducerii Consiliului Concurenței.
Astfel, conform proiectului votat în Camera Deputaților, Plenul Consiliului Concurenței urma să creasă de la 7 la 11 membri, și anume un președinte, 2 vicepreședinți și 8 consilieri de concurență (față de 4 în prezenți), numiți prin hotărâre a Parlamentului la propunerea: a) Senatului - 4 membri; b) Camerei Deputaţilor – 5 membri; c) Preşedintelui României – 2 membri.
Deputații au mai stabilit că durata unui mandat este de 5 ani, ca și acum, dar cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată, nu fără limită, ca în prezent. Legea nu prevede însă vreo interdicție pentru desemnarea din nou a unui fost membru al plenului Consiliului pentru această funcție.
În final, deputații au stabilit că: ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei. Actualii membri ai Consiliului pot fi propuşi şi numiţi în oricare dintre funcţiile prevăzute de prezenta lege”.
Opoziția, printr-un amendament formulat de USR, ceruse ca procedurile să aibă loc doar pentru funcțiile vacante, dar majoritatea PSD-PNL a respins propunerea.
Obiecțiile Comisiei Europene
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
Comisia era preocupată de faptul că în 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi vor fi demarate procedurile menționate privind numirea membrilor Consiliului Concurenței.
În consecință, prin adresa menționată, Comisia Europeană își rezerva dreptul de a declanșa procedura de infringement împotriva României dacă amendamentul respectiv va fi votat astfel și de către senatori și promulgat de șefului statului.
”Monitorizăm îndeaproape implementarea Directivei ECN+ de către statele membre și vom urmări cu atenție evoluția în această privință. Dacă va fi cazul, vom analiza cu atenție posibilitatea declanșării unei proceduri de infringement împotriva României”, conculzionează adresa Direcției Generale Competiție a Comisiei Europene.
Soluția evitării infringementului - propusă de Consiliul Concurenței și identică cu cea formulată de USR, dar respinsă de putere - a fostca procedurile de numire a noilor membri să aibă loc doar pentru funcțiile vacante: ”După intrarea în vigoare a prezentei legi, Administrația Prezidențială, Camera Deputaților și Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenței, pentru mandatele vacante la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Modifcările adoptate acum
Senatorii puteri au căzut de acord acum că membrii de conducere aflați în exercitarea mandatului își continuă activitatea până la data expirarii mandatului pentru care au fost numiți.
Pentru funcțiile vacante, Parlamentul va numi, în termen de 60 de zile de la data inträrii în vigoare a niii legi, noi membri.
Durata unui mandat va fi de 5 ani și va putea fi înnoită o singură dată.
Plenul Consiliului Concurenței va fi format din 9 membri - un președinte, 2 vicepreședinti și 6 consilieri de concurență - și vor fi numiți de cele două Camere reunite ale Parlamentului. Dintre aceștia, 3 membri vor fi numiți la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, 4 membri vor fi numiți la propunerea grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, iar câte un vicepreședinte la propunerea președintelui României și la propunerea prim-ministrului.
Senatorii au mai stabilit că noua lege va intra în vigoare la 15 aprilie 2024.
Conform informațiilor Profit.ro, având în vedere că noua lege majorează cu 2 posturi plenul Consiliului, după promulgarea legii, vor exista 7 posturi vacante pentru care ar urma apoi să demareze procedurile de numire.
Mandatele actualului șef al Concurenței
Până la ordonanța Guvernului Orban, din 2020, legea prevedea că durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată, indiferent de durata mandatului exercitat anterior. Guvernul Orban a stabilit, prin ordonanța din ianuarie 2020, că numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenței sunt pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului, deci fără o limită.
Modificarea a apărut cu puțin timp înainte de expirarea celui de-al doilea mandat al actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Acesta fusese reconfirmat în funcție, pentru un mandat de 5 ani, pe data de 5 martie 2015, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
Bogdan Chirițoiu a primit un nou mandat de 5 ani (al treilea) la șefia Consiliului Concurenței, prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis, în iunie 2021. Prin urmare, chiar și în condițiile noii legi, mandatul ar expira în 2026.
