Franța nu își mai permite să mențină neschimbat actualul sistem de pensii și trebuie să analizeze măsuri precum prelungirea vieții active și revizuirea modului în care pensiile sunt indexate la inflație, a avertizat joi Curtea de Conturi, organismul independent de audit al statului, transmite Reuters.
Raportul a fost comandat de prim-ministrul François Bayrou, în contextul unei dezbateri tot mai intense între federațiile patronale și sindicate privind posibila revizuire a reformei din 2023, care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, măsură care a generat ample proteste la nivel național, scrie News.ro
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi și fost ministru socialist de Finanțe, a evitat să formuleze recomandări directe, dar a subliniat că soluții precum munca mai îndelungată și modificarea formulei de indexare a pensiilor ar putea contribui semnificativ la sustenabilitatea sistemului.
”Menținerea actualului sistem de finanțare a pensiilor este imposibilă, sau cel puțin insuficientă pentru a-l face sustenabil pe termen mediu și lung”, a declarat Moscovici în cadrul unei conferințe de presă.
Franța alocă echivalentul a 14% din PIB pentru sistemul public de pensii, cu 2,5 puncte procentuale peste media zonei euro, iar finanțarea sa se bazează aproape exclusiv pe contribuții sociale ridicate și pe venituri fiscale, ceea ce crește costul muncii și pune presiune pe competitivitatea economică.
Moscovici a recunoscut că impactul sistemului de pensii asupra competitivității Franței este mixt, dar a atras atenția că împinge în sus costurile forței de muncă. În plus, a remarcat că rata de angajare a persoanelor de peste 55 de ani este mai scăzută în Franța decât în alte țări din zona euro – un argument suplimentar pentru împingerea vârstei de pensionare.
O altă sugestie din raport vizează reconsiderarea formulei de indexare a pensiilor: în prezent, pensiile sunt ajustate în funcție de inflație, însă Moscovici a sugerat că o indexare parțială la salarii ar putea asigura un echilibru mai corect între riscurile economice suportate de lucrători și cele asumate de pensionari.
În ultimii ani, pensiile au crescut în pas cu inflația, în timp ce salariile lucrătorilor au rămas în urmă, accentuând un decalaj care alimentează nemulțumirea în rândul populației active.
Raportul Curții de Conturi vine într-un moment de sensibilitate politică maximă pe tema pensiilor în Franța, unde reformele anterioare au declanșat proteste masive și greve, iar orice propunere de schimbare este atent monitorizată de partenerii sociali și opinia publică.
