Atentatele de pe 11 septembrie 2001 au fost urmate de o înăsprire a condițiilor de emigrare în Statele Unite. Evenimentele tragice de vineri de la Paris vor avea foarte probabil un efect similar, drept dovadă inițiativa legislativă prezentată în Congresul SUA privind înăsprirea procesului de acordare a vizelor de muncă H-1B (vize pentru ocupații de specialitate) și L (vizele pentru transfer intra-companie). Chiar dacă România nu figurează în primele 20 de state care furnizează astfel de angajați principalelor companii americane, este de așteptat ca și unii români să sufere în cazul în care va fi adoptat acest proiect de lege, inițiat de un senator democrat, Dick Durbin, și de unul republican, Chuck Grassley.
Și mai îngrijorătoare ar fi, însă, înăsprirea procesului de acordare a altor tipuri de vize, mult mai frecvent cerute de cetățenii români în momentul în care aplică la ambasada SUA, precum vizele turistice (B-1) sau de afaceri (B-2), vizele pentru muncitori calificați sezonieri (H-2A și H-2B) sau vizele pentru specializare profesionala (H-3).
Viza pentru ocupații de specialitate era cea mai bună variantă de a obține cetățenia SUA
Totuși, pentru românii care vor să lucreze legal în SUA, să-și ia și ceilalți membri ai familiei cu ei și să beneficieze de timpul necesar depunerii actelor pentru obținerea cetățeniei, viza H1B era cea mai bună soluție. Motivul: aceste vize sunt acordate pe 3 ani, cu drept de prelungire pentru încă trei ani. În plus, soțul/soția și copiii minori necăsătoriți ai solicitantului pot solicita vize de dependent H-4 pentru a-l însoți. Chiar dacă ceilalți membri ai familiei nu au drept de muncă pe toată perioada șederii în SUA, copiii pot studia în școli publice. Viza, oarecum similară, L, pentru transfer intra-companie, este mai dificil de obținut, solicitantul fiind nevoit să facă dovada că a mai lucrat în străinătate pentru organizația care îl transferă timp de cel puțin un an în ultimii trei ani și că poziția pe care este transferat are atribuții manageriale sau executive.
Vizele H-1B, despre care senatorii americani susțin că sunt folosite de multinaționale pentru a “fura locurile de muncă” americanilor bine pregătiți, sunt limitate ca număr, aproximativ 85.000 pe an. Ele vizează aplicanți care dețin o diplomă academică în anumite domenii specializate, precum arhitectură, inginerie, matematică, științe exacte, științe sociale, medicină și sănătate, educație, afaceri, contabilitate, juridic, teologie și arte.
Presa americană acuză corporațiile
Inițiatorii proiectului, dar și presa americană, susțin că multinaționalele abuzează de cele două tipuri de vize, în special de H-1B. trimițându-i în șomaj pe salariații americani cu studii superioare. Astfel, potrivit New York Times, Walt Disney World a concediat 250 de angajați americani ai parcului din Orlando, Florida, care se ocupau cu administrarea serverelor, pentru a-i înlocui cu emigranți deținători de vize H-1B, recrutați de HCL America, o companie cu sediul în India. Disponibilizări similare au avut loc în 2014 la compania de utilități Edison din Sudul Californiei, în 2013 la o companie de utilități din Nord-Estul SUA și la una de pe coasta de Est. În toate aceste cazuri au fost preferați emigranți cu vize H-1B.
Sindicatele din SUA susțin că, de cele mai multe ori, străinii care obțin aceste vize nu sunt atât de înalt calificați cum susțin, ei fiind “antrenați” în SUA pentru câteva luni de angajații americani, angajați care, în cele din urmă, sunt disponibilizați, funcțiile lor urmând a fi ocupate tocmai de cei pe care i-au pregătit.
NYT mai susține că mulți străini, în special de origine indiană, sunt trimiși în SUA cu vize H-1B “pentru a fura meserie”, multinaționalele mutând apoi întregi capacități de producție în statele din care aceștia au provenit și unde ei se întorc cu funcții de conducere, având tot know-how-ul necesar deja asimilat. New York Times oferă exemplul fabricii de jucării Toys “R”, care a deschis o fabrică în India, după ce, în prealabil mai mulți indieni au fost trimiși cu vize H-1B în SUA pentru a învăța “meserie” de la specialiștii americani. Aceștia, în cele din urmă, au rămas fără joburi, ca urmare a mutării producției în Asia.
Un caz similar, susține NYT, este și cel al New York Life Insurance Company.
Protejarea slujbelor angajaților americani cu studii superioare
Potrivit The Wall Street Journal, cei doi senatori care au introdus proiectul de lege susțin că vor să facă din salariații americani cu studii superioare “prioritatea numărul unu al angajatorilor americani”. Dacă va fi adoptată, legea va cere firmelor americane să depună eforturi considerabile să identifice angajați americani potriviți jobului, înainte de a apela la deținătorii de vize H-1B sau L. “Există o îngrijorare legitimă în ceea ce-i privește pe americanii care-și pierd slujbele în favoarea unor angajați cu o un nivel al cunoștințelor mult mai redus, care intră pe piața americană a muncii la un nivel salarial scăzut printr-un program de vize care și-a deturnat menirea originară”, susține senatorul republican Chuck Grassley.
Controale, auditări și amenzi
Potrivit noului proiect de lege, orice companie care are mai mulți de 50 de angajați nu va putea angaja deținători de vize H-1B dacă jumătate din angajații săi dețin deja permise de muncă calificată, pentru a nu-i putea antrena și a “exporta” apoi producția în statele din care aceștia provin.
Totodată, legea ar urma să interzică disponibilizarea angajaților americani în vederea angajării de imigranți cu cele două tipuri de vize.
Departamentul pentru Muncă al guvernului SUA va avea puteri sporite de auditare și control al firmelor care au obținut permisiunea de a “importa” angajați cu vize H-1B. Orice angajator cu mai mult de 100 de salariați, din care peste 15% deținători de vize pentru ocupații de specialitate, vor fi auditate anual.
În prezent vizele H-1B sunt alocate oarecum haotic, după organizarea unei loterii. Senatorii americani propun ca respectivele vize să fie alocate pe merit, în special studenților străini care studiază în universitățile americane și imigranților extrem de calificați și cu salarii mari.
Salariul minim pentru “importul” de manageri
În ceea ce privește vizele acordate pentru transferul intra-companie, inițiatorii doresc impunerea unui salariu minim (de dimensiuni considerabile, evident).
Proiectul de lege definește și noțiunea de persoană care dă dovadă de “cunoștințe de specialitate”: un individ al cărui “nivel avansat de expertiză și cunoaștere a proprietăților produsului, serviciului, cercetării, echipamentului, tehnicilor sau managementului angajatorului nu se poate găsi pe piața muncii din Statele Unite”.
Încălcarea fiecărei prevederi legale individuale ar urma să fie amendată cu o sumă cuprinsă între 5.000 și 25.000 de dolari și cu interzicerea angajării oricărui cetățean străin cel puțin timp de un an.
