Numărul reprezentanților statului în Consiliul de Administrație (CA) al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost majorat de Guvern, prin ordonanță de urgență, de la 7 la 9, reprezentanții statului având astfel 2 membri în plus. Decizia, anunțată anterior ca proiect de Profit.ro, vine după ce premierul Cîțu a negat o astfel de inteție și chiar, de mai mult timp, a promis că va reduce sinecurile politice prin micșorarea numărului de membri ai CA la companiile de stat.
Într-o formă inițial a ordonanței era prevăzută și majorarea indemnizației lunare a membrilor CA al CNAS, de la 1% la 10% din indemnizația președintelui CNAS, în timp ce indemnizația lunară pentru membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări județene urma să crească de la 1% la 5% din salariul funcției de director general al casei de asigurări respective. Guvernul a renunțat, însă, în forma adoptată, la aceste majorări.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: Premierul Cîțu a anunțat că lucrează la un act normativ pentru limitarea atât a numărului de membri într-un consiliu de administrație (CA) de la o companie de stat, cât și a numărului de astfel de consilii din care o persoană face parte. Guvernul ar urma să limiteze și cuantumul indemnizațiilor acestor membri în CA-uri.
”Este un proiect de lege la care lucrez, cu limitarea numărului de membri în consilii de administrație, limitarea numărului de consilii de administrație din care poți să faci parte și bineînțeles de indemnizații. Ne uităm la maxim 5 de membri într-un consiliu de administrație”, a declarat anterior premierul Cîțu, întrebat dacă anunțata reformă a sporurilor acordate în sistemul public va include și indemnizațiile membrilor în CA-urile companiilor de stat.
Reprezentanții statului în Consiliul de Administrație, numiți de Guvern și Președinție, sunt persoane care ocupă, de obicei o funcție salarizată în altă instituție, urmând ca indemnizația să fie acordată pentru participarea la ședințele consiliului. Cu alte cuvinte, înalți funcționari în stat își rotunjesc veniturile prin numirea în diverse consilii de administrație ale instituțiilor sau companiilor de stat.
Ministerul Sănătății a elaborat ordonanța de urgență care nu doar că nu micșorează, dar majorează de la 7 la 9 numărul membrilor în Consiliul de Administrație al CNAS.
Ordonanța a fost aprobată luni de Guvern și, astfel, este majorat de la 4 la 6 numărul reprezentanților statului, președintele României urmând să nominalizeze 2 membri, față de unul în prezent, iar Guvernul va numi 4 membri, în loc de 3, cât prevede legislația în prezent.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul Cîțu a preluat obiceiurile proaste ale Guvernului Orban și a ”aprobat” bugetul 2021 fără avize legale, iar acum a procedat în mod similar și cu această ordonanță, pe care o anunțase ca adoptată de săptămâna trecută.
Premierul Cîțu negase însă intenția Guvernului de a majora numărul de membri al CA al CNAS.
”Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să îmi spuneți, vă rog, ce fel de schimbări se pregătesc la CNAS? Mă refer aici la numirea încă unui vicepreședinte și majorarea numărului de membri în consiliul de administrație. Este nevoie de așa ceva?
Florin Cîțu: Este vorba doar de încă un vicepreședinte, nu este vorba de majorarea numărului de persoane în Consiliul de Administrație, atât, doar încă un vicepreședinte”, a afirmat, în data de 17 martie, premierul Cîțu.
Premierul Cîțu făcea referire însă la o cu totul altă ordonanță de urgență, adoptată în Guvern la finele lunii frebruarie, care într-adevăr majora la doi numărul de vicepreședinți ai CNAS. Prin lege, vicepreședintele CA al CNAS este și vicepreședinte al CNAS, cea din urmă funcție fiind salarizată corespunzător, de unde și interesul puterii de a mai adăuga o astfel de funcție aleasă din rândul membrilor CA.
În data de 22 martie, senatorii au modificat ordonanța de urgență a Guvernului Cîțu, stabilind că CA al CNAS va funcționa cu doi vicepreședinți doar pe perioada pandemiei.
În discuție, la data punerii în dezbatere a proiectului de ordonanță, a intervenit și liderul PNL, Ludovic Orban, care susținea ”fiecare consiliu de administrație trebuie tratat în mod distinct” și că nu ar fi vorba de excepții.
„Una este un consiliu de administrație al unei companii, al unei societăți comerciale, altul este consiliul de administrație al unei instituții publice, cum este Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau consiliul de administrație al Casei Naționale de Pensii. Aici nu e vorba de excepții, e vorba de entități diferite. Și consiliul de administrație al TVR este reglementat printr-o lege specială. Are un număr precizat de lege de membrii care în formează”, a completat Orban, ca și cum o ordonanță de urgență care modifică acest număr nu ar fi tot act cu putere de lege.
Normele în vigoare prevăd că membrii Consiliului de Administrație al CNAS, cu excepția președintelui și vicepreședinților, beneficiază de o indemnizație lunară de până la 1% din indemnizația președintelui CNAS, în condițiile prezenței efective la ședințele consiliului de administrație.
În 2010 (când au fost reduse veniturile salariale ale bugetarilor cu 25% - n.red.) indemnizația membrilor Consiliului de Administrație al CNAS a fost redusă de la 20% la 1% din indemnizația președintelui Casei. De asemenea, pentru membrii consiliilor de administrație ale caselor județene reducerea fost tot de la 20% la 1% din salariul directorului general al casei respective.
Ministerul Sănătății susținea, în forma transmisă pusă inițial în dezbatere și chiar transmisă spre avizare CES, că majorarea indemnizației este acum necesară în vederea ”combaterii nivelului demotivant si discriminant de salarizare”.
”În acest context, este necesară realizarea unei proporționalități între atribuțiile, responsabilitatea și novelul indemnizațiilor pentru membrii consiliilor de administrație, în vederea combaterii nivelului demotivant și discriminant de salarizare, precum și eficientizarea, asumarea și responsabilizarea actului managerial la nivelul consliului de adininistrașie al CNAS prin numirea a doi noi membri, raportat la activitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate, ținând cont și de contextul epidemiologic deosebit pe care îl traversăm”, susținea ministerul.
