Țările bogate și cele în curs de dezvoltare își reiau negocierile la conferința ONU privind schimbările climatice de la Baku, însă avansul decisiv ar putea veni de la Rio și de la liderii celor mai mari 20 de puteri, relatează AFP.
Din toate punctele de vedere, prima săptămână de negocieri la COP29 nu a dat prea multe rezultate. Miniștrii sosesc pe stadionul „olimpic” din capitala Azerbaidjanului pentru a încerca să treacă la o viteză superioară și să evite un fiasco la sfârșitul conferinței, scrie News.ro.
De îndată ce a sosit la Rio, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la țările G20 (un grup din care mai fac parte China și Brazilia) să dea un exemplu și să găsească „compromisuri” pentru a salva COP29.
"Fără o reducere rapidă a emisiilor, nicio economie din G20 nu va fi scutită de carnagiul economic al schimbărilor climatice", a declarat Simon Stiell, șeful UN Climate, la sfârșitul săptămânii. Stiell vizează G20 de luni de zile și amintește în mod regulat că locuința bunicii sale de pe insula Carriacou (Grenada) a fost distrusă de un uragan în această vară.
Obiectivul este de a stabili în cadrul Organizației Națiunilor Unite modalitatea de finanțare de aproximativ 1 000 de miliarde de dolari pe an pentru ajutorul climatic acordat țărilor în curs de dezvoltare. Acești bani vor fi utilizați pentru construirea de centrale solare, investiții în irigații și protejarea orașelor împotriva inundațiilor.
Uniunea Europeană este cel mai mare contribuabil din lume, dar în vremuri de austeritate este reticentă în a-și crește bugetele internaționale.
Semn că o soluție este avută în vedere luni și marți la Rio, șeful delegației braziliene la COP29, André Aranha Corrêa do Lago, a părăsit Baku pentru a se pregăti pentru G20.
Atmosferă apăsătoare
Cifra de 1 000 de miliarde de ajutor anual pentru țările în curs de dezvoltare până în 2030 este estimarea necesarului realizată de renumiții economiști Nicholas Stern și Amar Bhattacharya, la solicitarea ONU.
Dar nu ar trebui să vină toți de la țările bogate, iar aceasta este problema. Conform textelor ONU, doar țările dezvoltate sunt obligate să ajute. Dar Europa dorește un semnal din partea țărilor emergente, precum China, că vor contribui în mod voluntar.
Beijingul nu este considerat ostil aici, dimpotrivă. Întâlnirea dintre liderii chinezi și europeni de la Baku a fost o rază de speranță într-o săptămână sumbră.
Realegerea lui Donald Trump și retragerea slabei delegații argentiniene au stârnit temeri că Statele Unite și Argentina se vor retrage din Acordul de la Paris, motorul diplomatic al reducerii gazelor cu efect de seră. Chiar dacă președintele argentinian, Javier Milei, „nu i-a confirmat” lui Emmanuel Macron intențiile sale duminică la Buenos Aires, potrivit francezului.
Lipsa de experiență a azerilor în prezidarea unor astfel de negocieri, evidențiată de o eroare în ordinea de zi la deschidere, și atacurile președintelui Ilham Aliev la adresa unei țări membre, Franța, în plină COP, au contribuit, de asemenea, la atmosferă.
Cu atât mai mult într-o țară care reprimă orice semn de disidență, inclusiv în rândul activiștilor de mediu, dintre care mai mulți se află în prezent după gratii.
Finanțele nu sunt singurul punct de discordie. Un participant remarcă „un fel de reacție” din partea COP28, care anul trecut a câștigat un apel la eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Unele țări, în frunte cu grupul arab și grupul din care fac parte India și China, refuză să se mai angajeze în reducerea emisiilor atât timp cât nu se fac progrese în negocierile financiare.
În această privință, „suntem extrem de dezamăgiți” să intrăm în a doua săptămână „cu o pagină albă”, a deplâns sâmbătă o reprezentantă europeană, Veronika Skolasztika Bagi.
